A stiut Ioana Maria Vlas de la infiintarea FNI ca este un joc piramidal

de Redactia Infotva la 22 Sep. 2010

Instanta suprema a publicat marti motivarea deciziei definitive din dosarul Fondului National de Investitii, notand ca Maria Vlas ca a stiut tot timpul, chiar de la infiintarea FNI, ca e vorba de un ...

Instanta suprema a publicat marti motivarea deciziei definitive din dosarul Fondului National de Investitii, notand ca Maria Vlas ca a stiut tot timpul, chiar de la infiintarea FNI, ca e vorba de un joc piramidal, menit sa pagubeasca investitorii, si ca ea a urmarit obtinerea unor foloase.

Motivarea sentintei de condamnare, publicata marti de Inalta Curte de casatie si Justitie, are 1.567 de pagini, aplicata inculpatilor din dosarul FNI, aceasta regasindu-se la adresa www.scj.ro, sectiunea Informatii publice.

In acest dosar, magistratii instantei supreme au decis in 4 iunie 2009, ca Ioana Maria Vlas sa execute o pedeapsa cu inchisoarea de zece ani, mentinand astfel decizia Curtii de Apel Bucuresti.

Totodata, instanta suprema i-a condamnat pe Gavril Batran, Mircea Costescu, Mircea Ianculescu si Ioan Dita la cate trei ani si sase luni de inchisoare cu suspendare, cu termen de incercare de cinci ani si sase luni fiecare. Toti acestia au fost condamnati pentru complicitate la inselaciune cu consecinte deosebit de grave.

Marius Andrei a fost condamnat la trei ani si opt luni de inchisoare cu suspendare, cu termen de incercare de cinci ani si opt luni.

Ceilalti inculpati din dosarul prabusirii FNI au ramas cu pedepsele dispuse prin decizia din 18 iunie 2008 a Curtii de Apel Bucuresti.

In motivarea deciziei din 4 iunie 2009, instanta suprema arata ca nu exista probe sau suficiente motive pentru care sa ia in considerare motivele de recurs invocate de Ioana Maria Vlas, respectiv acelea ca nu ea a stabilit de una singura valoarea unitatii de fond si nici aceea ca a recurs la aceste fapte din cauza unei presupuse situatii tensionate create de omul de afaceri Sorin Ovidiu Vantu.

"Critica din recursul inculpatei Ioana Maria Vlas prin care acesta neaga ca ar fi stabilit de una singura valoarea unitatii de fond nu poate fi primita (...). Chiar daca aceasta invoca depozitiile martorilor Andreea Chirea, Camelia Epure, Catalin Niculici si pe ale inculpatilor Mihaela Sima si Marian Petrescu, toate celelalte mijloace de proba stabilesc, mai presus de orice dubiu, ca atat Vlas, cat si inculpatul Nicolae Popa (presedintele Gelsor, arestat la Jakarta-n.r.) stabileau in mod arbitrar, fara nicio baza reala, valoarea unitatii de fond", se arata in motivarea instantei supreme privind-o pe Vlas.

ICCJ noteaza ca in conditiile in care ar fi fost adevarata atmosfera incordata creata de catre Sorin Ovidiu Vantu, nimeni nu ar fi putut sa o oblige pe Vlas sa accepte functia detinuta, sa intocmeasca raportarile nereale, sa incalce dispoziile legale privitoare la existenta unitatilor de fond aflate in circulatie pe piata, sa incheie contracte fictive de cesiune de actiuni, sa imprumute din banii Fondului alte persoane fizice si juridice, sa exonereze de plata comisionului sau sa-l micsoreze nejustificat, sa deformeze informatiile destinate publicului si investitorilor pentru atragerea de noi resurse financiare in sistemul piramidal al Fondului, inca de la inceput, cunoscand modul inselator in care acesta urma sa functioneze, insa a facut tot posibilul pentru a-i da aparenta de legalitate cu scopul vadit de a induce in eroare cat mai multa populatie.

De altfel, Ioana Maria Vlas a si recunoscut ca una din modalitatiile de supraevaluare a unitatilor de fond a constituit-o achizitionarea de actiuni necotate, care mai avea si scopul nedeclarat de a ajuta financiar societatile de la care ele erau achizitionate, valoarea de cumparare a actiunilor fiind evident superioara cu mult celei reale.

In alta ordine de idei, presupusul comportament al lui Sorin Ovidiu Vantu nu este de natura a exonera de raspunderea penala pe inculpati, acesta neindeplinind nicio functie oficiala in cadrul societatilor implicate si nici nu a avut o calitate care sa-i permita sa dea ordine inculpatilor, pierderea eventuala a serviciului de catre cei implicati neputand constitui o cauza exoneratoare de raspundere penala.

Cartea verde a Contabilitatii varianta online

Vezi AICI detalii

Ghidul practic al contabilului din domeniul constructiilor

Vezi AICI detalii

Ghidul Practic al Monografiilor Contabile 2024

Vezi AICI detalii

Insasi inculpata Vlas sustine ca nu a avut o pozitie privilegiata in cadrul societatii. "Probleme au aparut in momentul in care am fost obligata sa achizitionez actiuni Index, necotate", a spus Vlas.

In ceea ce priveste contractele de cesiune cu Nicolae Coman si altii, pentru achizitionarea actiunilor Index, acestea i-au fost remise lui Vlas, pentru semnare, de catre inculpatul Nicolae Popa, care i-a comunicat ca prin aceasta operatiune se finanteaza FNI din FNA.

In legatura cu provenienta actiunilor Index, Vlas a aflat ca la 17 aprilie 1997 FNI, prin administratorul sau, societatea Sov Invest, reprezentat de Nicolae Popa, a cumparat de la societatea Gelsor 60.000 de actiuni la purtator ale societatii Industrial Export, la un pret de 56.000 lei pe actiune.

Ulterior, la 20 octombrie 1997, dublandu-se numarul actiunilor detinute de actionarii societatii, au fost remise SC Sov Invest SA, reprezentata de martorul Bujor Barliga, un numar de 58.384 actiuni noi, astfel ca la 20 octombrie 1997 Sov Invest detinea un numar de 118.384 actiuni la purtator Industrial Export.

"Aspectele relatate de Ioana Maria Vlas nu fac altceva decat sa rastoarne criticile sale aduse hotararilor judecatoresti. Desi prin motivele de recurs inculpata neaga si ca ar fi obtinut suma de 200.000 de dolari, reprezentand contravaloarea celor 20% din actiunile Sov Invest, cumparate de CEC, prin contractul de cesiune din data de 21 august 1999 cu titlu de foloase nelegale, in declaratiile sale a recunoscut ca a devenit actionar la Sov Invest prin preluarea de la martorul Gheorghe Teodorescu a unui pachet de actiuni reprezentand circa 47% din capitalul social al societatii, fara sa plateasca nicio suma de bani in schimbul acestuia, deoarece Sorin Ovidiu Vantu era si continua sa ramana adevaratul proprietar al acestora", se arata in documentul dat publicitatii marti de catre instanta suprema.

Judecatorii mai noteaza ca declaratiile martorilor pe care Vlas i-a propus de-a lungul procesului nu au menirea de a o disculpa, ci, cu atat mai mult, ii dovedesc vinovatia. Instanta mai arata in motivarea sa ca nici cererea procurorilor, aceea de a spori pedeapsa aplicata Ioanei Maria Vlas nu poate fi admisa pe motiv ca perioada mare de timp scursa de la producerea faptelor a "estompat" ecourile avute de "mega-escrocheria" FNI.

"Declaratiile martorilor mentionati nu sunt de natura a o disculpa pe Ioana Maria Vlas, ci, dimpotriva, de a intari si mai mult ideea ca aceasta a actionat in deplina cunostinta de cauza in detrimentul investitorilor FNI, fiind direct interesata in obtinerea si pentru ea a unor foloase materiale injuste", arata ICCJ.

In legatura cu circumstantele incheierii contractului formal de cesiune de actiuni nominative cu societatea Cibela Group, inculpata invoca declaratia martorului Viorel Popa, care a sustinut ca l-a negociat cu Sorin Ovidiu Vantu si ca tot lui i-ar fi remis datoria de peste 700.000 de dolari, pentru infractiunea de abuz in serviciu privind societatea Cibela Group solicitand achitarea.

"Nici aceasta aparare nu poate fi impartasita cata vreme inculpata este cea care a incheiat si semnat in calitate de presedinte - director general al Sov Invest, la data de 26 februarie 1999 cu Cibela Group, reprezentata de Viorel Popa, contractul formal de cesiune de actiuni nominative in valoare de 5.000.000.000 de lei, desi nu a primit nici o actiune din pachetul de 90.000 de actiuni emis de Cibela Group", indica ICCJ.

In raport cu intreaga activitate infractionala desfasurata de catre Ioana Maria Vlas, care inca de la infiintarea FNI a stiut ca este un joc de tip piramidal sortit sa pagubeasca pe cei care ar fi fost atrasi in el, numarul mare de pagubiti din intreaga tara, dar si cuantumul enorm al prejudiciului, se constata ca nu este cazul a fi redozata, in sensul micsorarii pedepsei aplicate acesteia, instanta de prim control judiciar dand eficienta deplina criteriilor de individualizare enumerate in articolul 72 Cod penal si functiilor pedepsei reglementate prin articolul 52 cod penal.

Pe de alta parte, nici recursul Parchetului in sensul majorarii sanctiunii penale aplicate inculpatei nu poate fi insusit de catre instanta de recurs, intrucat chiar daca a fost o mega-escrocherie care a pagubit investitori din intreaga tara, comisa in urma cu 10-11 ani de zile, scurgerea timpului a estompat ecourile si consecintele acesteia, iar pedeapsa de zece ani inchisoare cu executare in conditiile articolului 57 Cod penal, corespunde pe deplin gradului de pericol social abstract al infractiunii si concret, raportat la persoana inculpatei, fiind de natura a asigura indeplinirea functiilor punitive, reeducative si preventive ale acesteia", conchid magistratii instantei supreme in cazul Ioanei Maria Vlas.

Magistratii instantei supreme au mai dispus, prin decizia definitiva din 4 iunie 2009, mentinerea sechestrului asigurator aplicat in cursul urmaririi penale in cazul bunurilor lui Ioan Dita, respectiv un imobil situat in Bucuresti, o masina Dacia Nova GTI, precum si pe suma de aproape 42.000 de lei, depusa intr-un cont la BCR. Totodata, instanta a mentinut si sechestrul pus de procurori pe o serie de bunuri apartinand lui Ioan Dita, mentionate in procesul verbal din 2 iunie 2000.

Ioan Dita si Gavril Batran, in solidar cu ceilalti inculpati din dosarul FNI si cu SOV Invest, sunt obligati sa plateasca partilor civile din proces sumele investite initial la fond si indexate cu rata inflatiei, incepand cu 24 mai 2000.

"Inculpatii Batran Gavril si Dita Ioan vor raspunde numai fata de partile civile care au subscris unitati de fond in perioada in care si-au desfasurat activitatea infractionala, respectiv 16.12.1997 - 25.05.2000", se arata in minuta deciziei instantei supreme.

Ioana Maria Vlas, care dupa prabusirea FNI a fugit in Israel, s-a predat autoritatilor in 27 martie 2003, iar in 7 aprilie 2008 a parasit arestul, fiind judecata in libertate, ulterior fiind incarcerata pentru a-si ispasi sentinta.

Dosarul FNI a ajuns in faza de recurs la ICCJ dupa ce Curtea de Apel Bucuresti a condamnat-o pe Ioana Maria Vlas la zece ani de inchisoare, pedeapsa scazuta de la 13 ani, pe motiv ca aceasta a fost sincera atat pe parcursul anchetei, cat si al procesului FNI si pentru ca s-a prezentat la instanta chiar si dupa punerea sa in libertate, dupa cum se arata in motivarea instantei care a dat sentinta in 18 iunie 2008.

Ioana Maria Vlas a fost condamnata, in 18 iunie 2008, de judecatorii Curtii de Apel Bucuresti pentru inselaciune si abuz in serviciu, timp de cinci ani avand ingradite anumite drepturi, dupa ce isi ispaseste pedeapsa. Totodata, instanta a constatat faptul ca infractiunea de fals pentru care a fost acuzata Vlas s-a prescris.

De asemenea, in acest dosar Mihaela Sima si Marian Petrescu au fost condamnati la cate patru ani de inchisoare cu suspendarea executarii pedepsei, pentru inselaciune. Andrei Marius a fost achitat de infractiunea de complicitate la inselaciune, fiindu-i prescrisa infractiunea de fals.

Gavril Batran a fost condamnat la doi ani de detentie pentru neglijenta in serviciu, infractiune ce a fost gratiata intre timp de legiuitor.

De asemenea, Stefan Boboc si Cezara Bebis au fost gratiati de pedepsele de trei ani de inchisoare, iar in cazul lui Gheorghe Bucur s-a constatat prescrierea faptei de fals, fiind condamnat la trei ani si trei luni de inchisoare pentru complicitate la inselaciune.

Nicolae Popa a fost condamnat la 15 ani de inchisoare pentru inselaciune si delapidare, infractiunea de fals fiindu-i prescrisa.

In acest proces, Curtea de Apel Bucuresti a renuntat la audierea lui Sorin Ovidiu Vantu, intrucat acesta nu s-a prezentat in fata instantei, in pofida citatiilor de aducere cu mandat de la judecatori, iar instanta a epuizat mijloacele procedurale pentru a-l aduce la proces.

Cea care a cerut audierea lui Sorin Ovidiu Vantu a fost Ioana Maria Vlas, sustinand ca omul de afaceri a fost scos de sub urmarire penala in rechizitoriul intocmit de Ministerul Public, desi ar fi fost beneficiarul unor sume importante din fondul de investitii. Vlas a mai sustinut ca Vantu ar trebui sa aiba cel putin calitatea de instigator sau de complice.

Initial, Ioana Maria Vlas, fostul administrator al SOV Invest, a fost condamnata de Tribunalul Capitalei la 13 ani de inchisoare pentru inselaciune, fals in inscrisuri si abuz in serviciu in forma calificata, iar Nicolae Popa - fost director al grupului de firme Gelsor si membru al Consiliului de Incredere al Sov Invest - la 15 ani de inchisoare, pentru inselaciune si fals in inscrisuri.

Marian Petrescu, fost presedinte al SOV Invest, a fost condamnat la trei ani de inchisoare cu suspendarea executarii pedepsei, in timp ce Mihaela Sima, fost director economic al SOV Invest, a primit o pedeapsa de trei ani de inchisoare si interzicerea unor drepturi. Marius Andrei, cenzor extern independent al SOV Invest, a primit la Tribunalul Bucuresti o pedeapsa de patru ani de detentie.

Gavril Batran si Dita Ioan, membri al Consiliului de Administratie al SOV Invest, au primit o pedeapsa de cate cinci ani de inchisoare, iar Bebis Cezara, comisar coordonator al Departamentului de reglementare a pietei si intermediere financiara din cadrul CNVM si Boboc Stefan, fost presedinte al CNVM, au fost condamnati la cate trei ani cu suspendarea executarii pedepsei. Gheoghe Negura si Mircea Ianculescu, fosti membri ai Consiliului de Incredere FNI, au fost condamnati la cate trei ani de inchisoare, de catre Tribunalul Bucuresti.

Tribunalul a constatat incetarea procesului in privinta lui Camenco Petrovici, fostul presedinte al CEC, care a decedat. Decizia de condamnare data in acest caz a fost contestata la Curtea de Apel Bucuresti.

Intre timp, Tribunalul Bucuresti a declarat valabil contractul de fidejusiune/cautiune incheiat in 6 decembrie 1999 intre CEC, SOV Invest si FNI. Instanta a obligat persoanele condamnate si firmele din acest dosar la plata de despagubiri catre 130.798 de investitori FNI, dar nu a acordat si daunele morale cerute.

Sursa Mediafax

de Redactia Infotva
Redactia InfoTVA are un colectiv de 3 autori specializati din domeniul fiscal. Zilnic aducem in atentia dvs. tot ce este nou legat de aplicarea regimului TVA, intocmirea corecta a facturilor, depunerea declaratiilor si obligatiile fiscale care le revin angajatorilor. Explicam in mod detaliat modificarile aparute si oferim solutii practice pentru orice dilema generata de noutatile cotidiene!