Tags: procedura dac 6, venituri din comision, tranzactii intragrup
Tranzactii intragroup. DAC6
Va rog sa ma ajutati cu un rapuns la urmatoarele aspecte:
1.O societate din Romania (capital bulgaresc 100%), membra intr-un grup format din 3 companii (Bulgaria, Ungaria, Serbia) are incheiat din anul 2017, un contract de comision cu societatea mama din Bulgaria, care ne faciliteaza relatia comerciala cu anumiti furnizori.
In baza acestui contract la sfarsitul fiecarui an, ne emite
factura si o anexa in care detaliaza furnizorii si produsele aferente (la valoarea totala a achizitiilor se aplica un procent fix prevazut in contract)
Ulterior plata facturilor se face fara a retine impozit pe nerezidenti, in baza certificatului de rezidenta valabil la momentul platii.
2. Societatea romaneasca are relatii comerciale cu toate firmele din grup, (achizitioneaza marfa pe care o vinde in interiorul tarii), insa la vanzare catre firmele din grup adaosul comerical (impus de firma mama) este intre 1 si 3%, astfel incat din cauza cursului valutar la anumite tranzactii marja de profit este negativa. Suntem contribuabil mijlociu si nu avem un dosar al preturilor de transfer, desi pragurile sunt depasite.
Intrebarile mele sunt:
- Pentru acel contract de comision, respectiv pentru relatiile comerciale ar trebui sa raportam in DAC6? Societatea mama din Bulgaria nu a raportat in DAC6.
- Avand in vedere ca nu retinem si nu platim impozit pe nerezidenti in baza conventiei pentru evitarea dublei impuneri, ar trebui sa declaram in D100 si respectiv D207 impozitul pe veniturile scutite?
Raspunsul consultantului fiscal Justinian Cucu:
Obligatia de raportare in conformitate cu art. 291 indice 4 din Codul de procedura fiscala realizata prin formularul aprobat prin OPANAF nr. 1029/2020 emis in aplicare revine in general intermediarului care a construit aranjamentul transfrontalier raportabil astfel cum este definit la art. 286 lit. v) si respectiv lit. t) cu referire la descrierea de detaliu cuprinsa in Anexa 4 din Codul de procedura fiscala si doar in situatia in care intermediarul este supus unei obligatii de respectare a secretului sau daca beneficiarul relevant a construit el insusi aranjamentul transfrontalier raportabil, acesta este obligat la intocmirea si depunerea raportarii mentionate mai sus.
Obligatia de raportare se poate simplifica din perspectiva clarificarii persoanelor care au aceasta obligatie dar si in stransa legatura cu elementul esential subliniat in cadrul Anexei 4 la Codul de procedura fiscala in care este precizata necesitatea realizarii initiale a testului beneficiului principal. Nedepasirea acestuia nu mai impune parcurgerea celorlalte analize detaliate cuprinse in Partea a II-a a Anexei in cadrul lit. B, majoritatea celor de la lit. C, iar cele de la E si D sunt aplicabile insa contin situatii deosebit de speciale (de exemplu ,,safe harbour”, ,,active greu evaluabile”).
Asadar, "testul beneficiului principal" se considera a fi trecut daca se poate stabili faptul ca beneficiul principal sau unul dintre beneficiile principale pe care o persoana se poate astepta in mod rezonabil sa le obtina de pe urma unui aranjament transfrontalier, tinand seama de toate imprejurarile si circumstantele relevante, este obtinerea unui avantaj fiscal.
Din analiza informatiilor furnizate nu se poate aprecia cu certitudine daca operatiunile descrise in intrebarea dumneavoastra indeplinesc conditiile de declarare mentionate mai sus. Cu toate acestea, tranzactiile, vor trebui analizate din perspectiva cadrului legislativ subliniind principiul beneficiului fiscal care decurge din tranzactii, existenta sau nu a unui aranjament transfrontalier in conformitate cu dispozitiile legale precizate, existenta sau nu a obligatiei de raportare in sarcina societatii romane in conditiile inexistentei vreunui semn distinctiv definit la art. 286 lit. u) din Codul de procedura fiscala ca fiind o caracteristica sau insusire a unui aranjament transfrontalier care prezinta un indiciu al unui potential risc de evitare a obligatiilor fiscale, astfel cum este prevazut in anexa nr. 4.
Subliniem ca in lipsa calitatii de intermediar (cum este cazul unui consultant, de exemplu) sau de contribuabil relevant nu va exista obligatia de declarare in conformitate cu dispozitiile cuprinse in Codul de procedura fiscala in calitate de lege interna de implementare a Directivei UE 822/2018 de modificare a Directivei 2011/16/UE in ceea ce priveste schimbul automat obligatoriu de informatii in domeniul fiscal.
Analizand mecanismul descris este posibila poate obligatia societatii bulgare care detine participatiile la societatea romana de a depune declaratia daca in raport cu normele interne bulgare care au implementat Directiva UE 822/2018 indeplineste criteriile descrise in termeni generali mai sus.
Faptul ca venitul de natura comisionului nu face obiectul impunerii in Romania in conformitate cu prevederile Conventiei pentru evitarea dublei impuneri dintre cele doua state nu sunt in esenta un motiv pentru a se considera ca tranzactia transfrontaliera este raportabila, iar daca un astfel de aranjament este construit, obligatia de raportare revine persoanei in cauza.
De asemenea trebuie precizat faptul ca obligatia de raportare nu este transmisibila catre societatea romana, neindeplinirea accesteia de catre societatea mama sau de catre intermediar revenind acestor entitati definite in Directiva.
In cea de a doua situatie, solutia de mai sus se mentine. Daca in cadrul contractelor impuse de societatea mama prin care marja nu acopera riscul valutar, raspunderea obligatiei de declarare a unui astfel de aranjament revine societatii care la impus. Desigur, daca nu exista elementele rezonabile ale unui aranjament cu scopul obtinerii unui avantaj fiscal (un risc economic care nu putea fi prevazut cu preturi folosite in activitatea curenta si cu persoane independente), exista doar riscul interventiei administratiilor fiscale prin intermediul inspectiilor fiscale si pe baza unui dosar de preturi de transfer de ajustare a tranzactiilor cu scopul respectarii principiului valorii de piata, daca se dovedeste nerespectarea acestuia. Dosarul preturilor de transfer este obligatoriu doar pentru marii contribuabili, in timp ce pentru ceilalti necesitatea intocmirii lui este apreciata de organul de control daca si plafoanele prevazute de OPANAF 442/2016 sunt depasite.
Cu privire la obligatia de impozitare, retinere, virare si declarare corespunzatoare operatiunii de plata a venitului din comision subliniem ca impozitarea veniturilor realizate de catre nerezidenti in conformitate cu Titlul V din Codul fiscal are ca obiect veniturile obtinute din Romania insa art. 222 din Codul fiscal circumstantiaza necesitatea ca aceste venituri sa se plaseze in sfera celor impozabile. Enumerarea tipurilor de venituri impozabile este realizata in cadrul art. 223 din Codul fiscal in care spre exemplu la lit. k) este precizat ca sunt venituri impozabile obtinute din Romania veniturile din servicii prestate in Romania, dupa cum, potrivit lit. d) sunt impozabile veniturile de natura redeventelor Definitia redeventelor este situata in cadrul art. 7 pct. 36, clarificari suplimentare cu privire la sfera notiunii de redevente regasindu-se si in Normele metodologice de aplicare ale art. art. 223 alin. (1) lit. d).
Asadar pentru a determina caracterul impozabil in Romania a venitului platit societatii bulgare este important de a stabili cu precizie natura venitului in conformitate cu prevederile contractului aplicabil sau celelalte documente existente.
Asa cum subliniam mai sus veniturile de natura serviciilor care nu sunt prestate in Romania nu sunt impozabile conform dispozitiilor Codului fiscal astfel ca intr-o situatie de aceasta natura platitorul de venit nu are obligatii declarative ori de plata pentru suma platita nerezidentului. Aceeasi solutie este aplicabila si in cazul veniturilor din comisioane care nu fac obiectul impunerii in Romania potrivit Conventiei cu Bulgaria ce a fost ratificata prin Legea nr. 29/2016.
In conditiile in care venitul nu este impozabil in Romania nu este necesar certificatul de rezidenta fiscala al persoanei care realizeaza venitul deoarece acesta are ca scop aplicarea conventiei pentru evitarea dublei impuneri dintre Romania si statul de rezidenta. Or, neimpozitarea venitului in statul de sursa al venitului nu poate conduce la o dubla impozitare a venitului, acesta ramanand impozabil doar in statul de rezidenta.
In aceste conditii in care nu suntem in prezenta unui venit din servicii prestate in Romania, societatea romana platitoare de venit nu avea obligatii declarative sau de plata in legatura cu societatea nerezidenta, astfel ca nu are nici obligatia de a reflecta operatiunea in formularul 207 aprobat prin OPANAF nr. 48/2019 emis in aplicarea dispozitiilor art. 231 alin. (1) din Codul fiscal.

de
Redactia InfotvaRedactia InfoTVA are un colectiv de 3 autori specializati din domeniul fiscal. Zilnic aducem in atentia dvs. tot ce este nou legat de aplicarea regimului TVA, intocmirea corecta a facturilor, depunerea declaratiilor si obligatiile fiscale care le revin angajatorilor. Explicam in mod detaliat modificarile aparute si oferim solutii practice pentru orice dilema generata de noutatile cotidiene!
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri
Drepturi de autor pentru prestatie artistica. Obligatii declarative si de plata
Intrebare:
Casa noastra de avocatura a incheiat un contract de drepturi autor cu un interpret (violonist) care va canta la o petrecere a firmei. In contract, interpretul este trecut ca persoana fizica si CNP (deci fara PFA) si se mentioneaza ca va fi platit in baza acestui contract.
In contract este prevazut venitul net care va fi achitat interpretului cat si venitul brut si impozitul care se va retine la sursa.
Daca de exemplu venitul brut este 1.000 lei, contractul...
vezi AICI raspunsul specialistilor <<Fiscalizare eronara casa de marcat
Intrebare:
La un birou notarial in contextul schimbarii cotei de tva de la 01.08.2025 s-au facut setarile pe casa de marcat astfel: la A onorarii cota 21%, la B s-a setat in mod eronat cota de 11% deoarece aici se incasau: impozit tranzactii imobiliare si tarife Ancpi care nu sunt purtatoare de tva. Drept urmare, toata luna august pentru imp tranz si Ancpi din suma totala batuta pe casa s-a colectat tva 11% in jur de 6000 ron. Intrebarea este daca exista o prevedere in codul fiscal ca acest tva...
vezi AICI raspunsul specialistilor <<Taxa scolara in cadrul ONG-urilor: activitate economica sau donatie
Intrebare:
O organizatie non-profit desfasoara ca si activitate secundara "servicii de invatamant primar (CAEN 8250). Obiectul principal de activitate este Protectia copiilor si tinerilor defavorizati social" .
Cursantii scolii primare sunt atat copii care provin din familii defavorizate, care nu platesc taxe scolare, cat si copii care achita o taxa scolara, stabilita anual la nivel de Organizatie.
In perioada anterioara aceasta taxa...
vezi AICI raspunsul specialistilor <<Decontare cheltuieli organizare eveniment promovare produse
Intrebare:
O companie din Romania doreste sa isi promoveze noile produce pe piata. Pentru aceasta organizeaza in afara Romaniei un eveniment la care a invitat mai multi parteneri de afaceri actuali sau posibili parteneri in viitor. Acesti invitati vor aduce bonuri pentru decontare atat pentru cazare si transport (bilete de avion). Avand in vedere cele de mai sus, va rog sa ne transmiteti implicatiile din punct de vedere al persoanei fizice / a invitatului la eveniment in ceea ce priveste...
vezi AICI raspunsul specialistilor <<Tratamentul TVA al transporturilor internationale cu import in alt stat membru
Intrebare:
Transportul de bunuri pe relatia Stat NON UE Stat UE efectuata de un transportator din Romania pentru un beneficiar final UE este considerata operatiune scutita in baza Art 294 lit d din Codul Fiscal? (Contravaloarea serviciilor se va regasi intr-o DVI, dar nu in RO ci in statul UE de destinatie). Daca nu se incadreaza ca operatiune scutita si va fi declarata ca prestare de servicii (cu taxare inversa la destinatie) exista posibilitatea ca intre cele doua declaratii VIES (RO si...
vezi AICI raspunsul specialistilor <<