Tags: costul orar al fortei de munca
Institutul National de Statistica anunta, printr-un comunicat de presa recent, ca in trimestrul II 2020, costul orar al fortei de munca in forma ajustata (dupa numarul zilelor lucratoare) a inregistrat o rata de crestere de 11,47% fata de trimestrul precedent si de 16,11% fata de acelasi trimestru al anului anterior, determinata in principal de intreruperea activitatii in contextul Covid-19.
Trimestrul II 2020 comparativ cu trimestrul I 2020
Costul orar al fortei de munca (in forma ajustata dupa numarul zilelor lucratoare) a crescut in toate activitatile economice comparativ cu trimestrul precedent.
Aceste cresteri ale costului orar al fortei de munca au fost determinate in principal de intreruperea/incetarea activitatii economice in contextul Covid-19, prin diminuarea timpului efectiv lucrat, dar si prin reducerea cheltuielilor directe (salariale) cu forta de munca, cauzate de intrarea in somaj tehnic a multor agenti economici, precum si de nerealizarile de productie ori incasarile mai mici pe durata starii de urgenta/alerta.
Cea mai semnificativa crestere a costului orar al fortei de munca (in forma ajustata dupa numarul zilelor lucratoare) s-a regasit in hoteluri si restaurante (74,09%), urmata la mare distanta de activitati de spectacole, culturale si recreative (30,01%).
Aceste sectoare economice au fost si cele mai afectate de intreruperea/incetarea activitatii agentilor economici ca urmare a instituirii starii de urgenta/alerta pe intreg teritoriul Romaniei.
Desi cheltuielile totale cu forta de munca din hoteluri si restaurante au scazut comparativ cu trimestrul precedent, scaderea timpului efectiv lucrat a fost mult mai accentuata, determinand astfel evolutia crescatoare a costului orar al fortei de munca.
La polul opus, cea mai redusa crestere a costului orar al fortei de munca (in forma ajustata dupa numarul zilelor lucratoare) s-a inregistrat in constructii (3,85%), activitate in care atat cheltuielile directe (salariale) cu forta de munca, cat si timpul efectiv lucrat au avut evolutii pozitive.
Fata de trimestrul anterior, cresterea componentei cheltuielilor directe1) (salariale) cu forta de munca a fost 11,58%, iar cea a cheltuielilor indirecte1) (non-salariale) 9,04%.
Trimestrul II 2020 comparativ cu trimestrul II 2019
Comparativ cu acelasi trimestru al anului precedent, costul orar al fortei de munca (in forma ajustata dupa numarul zilelor lucratoare) a crescut in toate activitatile economice, evolutia fiind similara cu cea comparativa cu trimestrul precedent.
Principalele cauze ale cresterilor costului orar al fortei de munca fata de trimestrul corespunzator al anului precedent au fost, de asemenea, intreruperile/incetarile activitatilor economice in contextul Covid-19, diminuarea timpului efectiv lucrat si reducerea cheltuielilor directe (salariale) cu forta de munca din perioada starii de urgenta/alerta.
Cele mai semnificative cresteri ale costului orar al fortei de munca (in forma ajustata dupa numarul zilelor lucratoare) s-au regasit tot in hoteluri si restaurante (77,01%), respectiv in activitatile de spectacole, culturale si recreative (41,36%).
Cele mai mici cresteri ale costului orar al fortei de munca (in forma ajustata dupa numarul zilelor lucratoare) s-au inregistrat in activitati profesionale, stiintifice si tehnice (6,69%), respectiv in administratie publica (6,05%).
Cresterea fata de acelasi trimestru al anului precedent pentru componenta cheltuielilor directe1) (salariale) cu forta de munca a fost 16,20%, iar pentru componenta cheltuielilor indirecte1) (non-salariale) 14,13%.
Informatii suplimentare:
Indicele trimestrial al costului orar al fortei de munca este un indicator pe termen scurt care permite evaluarea tendintelor costurilor orare suportate de angajator cu forta de munca salariata.
NOTA: In contextul situatiei cauzate de pandemia COVID-19, datele statistice infraanuale, pot prezenta un grad de fiabilitate, acuratete, completitudine si comparabilitate mai redus, ca rezultat al dificultatilor aparute in urma aplicarii masurilor economico-sociale determinate de instituirea starii de urgenta pe intreg teritoriul Romaniei.
Aceste dificultati au fost determinate, in principal, de accesul dificil la documentele financiar-contabile, cauzat de inchiderea de cele mai multe ori subita a anumitor unitati economico-sociale, de nefinalizarea la timp a acestor documente, de relaxarea termenelor legale de depunere a documentelor fiscale la institutiile cu atributii in domeniu, de suspendarea temporara a activitatii unui numar semnificativ de unitati economico-sociale sau chiar de incetarea activitatii unora dintre acestea.
In costul orar al fortei de munca, respectiv in castigul salarial mediu orar sunt cuprinse si sumele platite salariatilor pentru somajul tehnic, in conformitate cu prevederile legale in vigoare. in plus, indicatorii sunt influentati de intreruperea activitatii in contextul Covid-19, prin diminuarea timpului efectiv lucrat.
Sursa: INS

de
Redactia InfotvaRedactia InfoTVA are un colectiv de 3 autori specializati din domeniul fiscal. Zilnic aducem in atentia dvs. tot ce este nou legat de aplicarea regimului TVA, intocmirea corecta a facturilor, depunerea declaratiilor si obligatiile fiscale care le revin angajatorilor. Explicam in mod detaliat modificarile aparute si oferim solutii practice pentru orice dilema generata de noutatile cotidiene!
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri
Accize energie electrica prosumator
Intrebare:
Suntem un operator care producem energie electrica cu panouri fotovoltaice. Cantitatea produsa depaseste consumul propriu, pentru care am obtinut scutirea de la plata accizelor.
Diferenta de cantitate produsa o injectam in retea si in baza contractului incheiat cu furnizorul de energie electrica, emitem acestuia, la sfarsitul fiecarei luni o factura, cu taxare inversa.
Pentru cantitatea injectata in retea si facturata furnizorului trebuie platite accize la...
vezi AICI raspunsul specialistilor <<Tichete de masa in 2025
Intrebare:
Tinand cont de numarul zilelor lucratoare din anul 2025, respectiv 248 zile, minus 23 de zile concediu de odihna, rezulta 225 zile pentru care societatea acorda tichete de masa in valoare de 40 lei, respectiv 9.000 lei pe an.
Avand in vedere prevederile art XL si XLI din Legea 296/2023, privind tichetele de masa, care au fost limitate la contravaloarea a doua salarii minime brute pe an, cheltuiala deductibila va fi de 4.050 lei x 2 = 8.100 lei, diferenta de 900 lei...
vezi AICI raspunsul specialistilor <<