Atentie contabili!


Modificari importante privind TVA!
Descarcati GRATUIT Raportul Special realizat de specialisti!
 
 
 

Ministerul Economiei propune 27 de masuri noi pentru debirocratizarea firmelor. Vor fi eliminate mai multe obligatii

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
de InfoTva.ro la 07 Sep. 2021 Exclusiv

Ministerul Economiei a publicat recent, pe site-ul oficial, memorandumul care cuprinde toate masurile propuse de institutie pentru debirocratizarea firmelor. Printre acestea se numara scutirea de sanctiuni pentru microintreprinderi, simplificarea procedurii de infiintare a firmelor, eliminarea anumitor obligatii si introducerea punctului de contact unic.

Prevederile memorandumului pun in aplicare proiectul „Redimensionarea completa a sistemului de licentiere din Romania”, ce vizeaza construirea unui mediu de afaceri solid care stimuleaza competitivitatea, atragerea de investitii si accesul pe piata, prin simplificarea procedurilor de licentiere, respectand obligatiile pe care Romania si le-a asumat fata de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) care are ca obiect de activitate identificarea, diseminarea, evaluarea aplicarii politicilor publice optime si promoveaza cu precadere reformele structurale.

Prezentul memorandum se bazeaza pe principii solide, ce sunt in concordanta cu liniile directoare ale Uniunii Europene si in acord cu recomandarile OCDE (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica) prin propunerea unor modificari legislative, actualizari si reforme speciale care vor reduce birocratia, respectand obligatiile asumate ale Romaniei, spre exemplu:
 
  • eliminarea dosarelor si cozilor la ghisee;
  • reducerea timpilor de raspuns la solicitarile mediului de afaceri;
  • facilitarea intrarii si iesirii de pe piata a firmelor;
  • introducerea punctului de contact unic;
  • digitalizarea interactiunilor dintre mediul de afaceri si institutiile publice;
  • uniformizarea continutului dosarelor la nivel national;
  • interconectarea bazelor de date;
  • regandirea costurilor administrative.

Aceste masuri vor crea o economie dinamica si o cultura antreprenoriala performanta pe termen mediu si lung, iar prin diminuarea sarcinilor administrative si reducerea gradului de birocratie, se doreste cresterea economica si atragerea unui volum mai mare de investitii straine directe.
 
Obiectivele masurilor propuse prin prezentul memorandum

1. Reducerea barierelor administrative pentru mediul de afaceri.
Proceduri obligatorii. Spalarea banilor

Proceduri obligatorii. Spalarea banilor

Vezi detalii

Controale TVA 2021

Controale TVA 2021

Vezi detalii

Cartea Neagra a Controlului Fiscal

Cartea Neagra a Controlului Fiscal

Vezi detalii

2. Stabilirea responsabilitatii autoritatilor publice in legatura cu respectarea termenelor limita, reglementate de actele normative privind debirocratizarea.
3. Stimularea dezvoltarii economice prin oferirea celor mai favorabile conditii pentru antreprenori.
4. Combaterea coruptiei prin reducerea deciziilor arbitrare ale administratiei publice.
5. Promovarea calitatii actului administrativ prin simplificarea deciziilor administrative.
6. Predictibilitatea si stabilitatea legislativa prin evitarea publicarii in ultimul moment a modificarilor legale cu impact semnificativ.
7. Reformarea sistemului legislativ reactiv si a aparatului de control, bazat in prezent pe sanctiuni si mutarea focusului pe preventie, indrumare si informare a antreprenorilor.
 

Masuri pentru debirocratizarea firmelor:


1. Modificarea procedurii de decontare a indemnizatiilor aferente concediilor medicale

In vederea recuperarii sumelor reprezentand indemnizatii aferente certificatelor de concediu medical platite asiguratilor salariati, conform prevederilor art.38 din OUG nr.158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, cu modificarile si completarile ulterioare, angajatorii trebuie sa depuna o cerere la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) in termen de 90 de zile de la data de la care persoanele prevazute la art.1 alin.(1) si (2), art.32 alin.(1), precum si platitorii prevazuti la art.36 alin.(3) lit. a) si b) din OUG nr.158/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, erau in drept sa le solicite.
Sumele datorate de CNAS contribuabililor sunt incasate foarte greu, depasind deseori 24 luni, chiar daca termenul legal este de 60 zile. Acest lucru afecteaza bugetul contribuabililor (in mod special al microintreprinderilor) care nu au nici un instrument legal sa urgenteze primirea sumelor de bani de la  CNAS. Demersurile in instanta dureaza foarte mult din cauza termenelor lungi si creeaza costuri suplimentare.
 
Propuneri:
  • modificarea art.12, lit.a)  si lit.b) din OUG nr.158/2005 privind eliminarea suportarii de catre angajator a concediului medical din fondul de salarii a primelor 5 zile de incapacitate temporara de munca. Indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca sa fie suportate integral din bugetul fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.
  • compensarea contravalorii concediilor medicale datorate contribuabilului din Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate (FNUASS), cu sumele datorate de contribuabil pentru Bugetul de Stat si  Bugetul Asigurarilor Sociale. Compensarea se poate face prin intermediul formularului Declaratiei 112 - declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate - conform Ordinului comun nr.203/207/188 al MFP/MMJS/MS din 2/2021. 
 
2. Scutirea de sanctiuni pentru microintreprinderi si corelarea birocratiei cu talia firmei

Firmele mici nu pot suporta costuri fixe mari asociate cu birocratia excesiva. Micii comercianti si micile afaceri sunt primele victime ale obligatiilor impovaratoare.

In Romania sunt in prezent aproximativ 500.000 de microintreprinderi (definite conform Legii nr.346/2004) cu pana la 9 salariati, care sunt nevoite sa efectueze o serie de obligatii sau sa depuna  numeroase declaratii redundante. Fiecare din aceste instrumente birocratice reprezinta o piedica majora, in special pentru firmele aflate la debutul activitatii si care ar trebui sa-si concentreze eforturile asupra dezvoltarii afacerii. Consideram ca sarcinile administrative ar trebui corelate cu dimensiunile operatorilor economici, astfel incat micile afaceri sa nu mai fie victime sigure ale birocratiei excesive si ale sanctiunilor conexe. Avand in vedere necesitatea asigurarii conditiilor favorabile pentru dezvoltarea mediului de afaceri, exceptarea microintreprinderilor, asa cum sunt ele definite de Legea nr.346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu completarile si modificarile ulterioare, de catre toate autoritatile/institutiile publice cu atributii de control de la constatarea si sanctionarea contraventiilor, poate fi o solutie eficienta de debirocratizare. Exceptarea nu va viza contraventii sau infractiuni care au un efect negativ accentuat asupra ecosistemului de business (de exemplu:  munca la negru, evaziune fiscala, etc.)

Propuneri: modificarea Legii prevenirii nr.270/2017 din 22 decembrie 2017.
 
3. Eliminarea analizei de risc la securitate fizica

Incepand cu data de 1 iulie 2018 societatile comerciale (infiintate conform Legii nr.31/1990) care detin bunuri, sunt obligate sa asigure paza acestora si sa intocmeasca analiza de risc la securitate fizica, conform Legii nr.333/2003 si a HG nr.301/2012. 
Analiza de risc se intocmeste de catre specialisti cu vechime in domeniul riscului  sau experti abilitati si presupune costuri pentru firmele mici, tarifele analizei pornind de la 1.000 lei. Amenda pentru neefectuarea analizei de risc este cuprinsa intre 5.000 si 10.000 lei.
Consideram ca aceasta obligatie legala are un scop pur birocratic si este impovaratoare pentru contribuabilii mici, iar aceasta analiza de risc nu protejeaza bunurile efectiv. Exista legislatie specifica prin care se prevede raspunderea patrimoniala a administratorului, prin urmare obligatia realizarii analizei de risc nu este justificata. 
 
Propuneri: 
 
  • eliminarea obligatiei realizarii analizei de risc pentru societati si eliminarea sanctiunii corespunzatoare reglementate de Legea nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, cu modificarile si completarile ulterioare, Hotararea nr.301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, cu modificarile si completarile ulterioare si legislatia subsecventa.

 
4. Eliminarea obligatiei declararii sediilor secundare la ANAF, obtinerea CIF pentru puncte de lucru si plata diferentiata a impozitului pe venitul din salarii

Exista prevederi legale care reglementeaza obligativitatea declararii sediilor secundare la Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC), dar totodata si la ANAF prin declaratile 060/061 (Declaratie de inregistrare fiscala/Declaratie de mentiuni pentru sediile secundare). Aceasta obligatie de declarare este redundanta deoarece ANAF primeste informatii de la ONRC. 

De asemenea, pentru sediile secundare cu mai mult de 5 salariati, agentii economici au obligatia sa obtina CIF - Cod de inregistrare Fiscala (Codul de inregistrare Fiscala obtinut de la ANAF foloseste doar la efectuarea platii impozitului, neavand alt rol), prin depunerea urmatoarelor documente: formularul 060, copie CIF a persoanei juridice, rezolutia privind inregistrarea punctului de lucru la ONRC, dovada spatiului pentru sediul secundar declarat, declaratie pe propria raspundere ca societatea are 5 salariati incepand cu data respectiva, extras din Revisal si alte documente pe care unitatea teritoriala le considera necesare. Astfel, contribuabilii sunt obligati sa declare si sa efectueze diferentiat plata impozitului pe salarii catre trezoreria locala pe raza careia se afla sediul secundar. Aceasta obligativitate genereaza erori in administrarea platilor si muta gestionarea impozitului pe veniturile din salarii in sarcina contribuabilului. Contribuabilul este nevoit sa administreze cate o fisa sintetica in relatia cu ANAF pentru fiecare punct de lucru, sa intocmeasca acelasi numar de ordine de plata pentru achitarea impozitului pe salarii pentru punctele de lucru cu 5 salariati, iar banii ajung sa fie colectati in contul trezoreriei si nu in contul administratiei locale.

 Propuneri: 
 
  • eliminarea declaratiilor 060 si 061 (reglementate de Ordinul nr.3725/2017 pentru aprobarea formularelor de inregistrare fiscala a contribuabililor si a tipurilor de obligatii fiscale care formeaza vectorul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare)
  • eliminarea obligatiei de obtinere a Codului de inregistrare Fiscala special pentru punctele de lucru cu peste 5 salariati (conform art.32 (7) din Legea nr.273/2006 privind finantele publice locale),
  • eliminarea platii diferentiate a impozitului pe salarii - art.85 (5) din Legea nr.207/2015 privind Codul Fiscal, art.85 (1) Legea nr.207/2015 privind Codul Fiscal. 
 

5. Eliminarea obligativitatii tranzactiilor firmelor prin contul de trezorerie in relatia cu institutiile statului

Operatorii economici au obligatia legala ca in relatia cu institutiile statului sa deruleze tranzactiile prin intermediul contului deschis la
Trezoreria Statului. Obligatia este impovaratoare administrativ, cu atat mai mult cu cat aceasta institutie nemodernizata a demonstrat o birocratie excesiva, cu tranzactii intarziate si care impiedica desfasurarea facila a activitatii contribuabililor.  
Dupa cum se regaseste si in Programul de Guvernare 2020 - 2024, consideram ca este momentul oportun pentru liberalizarea tranzactiilor bancare prin institutiile de credit si eliminarea poverii birocratice de pe umerii mediului de afaceri. 
 
Propuneri: eliminarea prevederilor art. 6 din Ordonanta de urgenta nr.146/2002 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, cu modificarile si completarile ulterioare.
 
6. Eliminarea deductibilitatii limitate de 50% a combustibilului pentru autoturisme

Aceasta reglementare, reminiscenta a crizei din anii 2008 – 2009, (introdusa prin OUG nr.34/2009 cu privire la rectificarea bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor masuri financiar-fiscale, cu modificarile si completarile ulterioare), inca mai produce efecte. 

Aceasta prevedere expune contribuabilii la abuzuri din partea organelor de control si impiedica desfasurarea activitatilor economice in mod civilizat, desi antreprenorii sunt singurii in masura sa isi gestioneze cheltuielile. In prezent, traversam o alta criza, de alta natura, in care mediul de afaceri este afectat de pandemie si suporta consecintele ei, in multe domenii de activitate. Limitarea deductibilitatii combustibilului nu se regaseste in practica fiscala europeana frecventa si nu face altceva decat sa intareasca concluzia de legislatie birocratica si reactiva. 
 
Propuneri: modificarea art.298 alin.(1) din Codul Fiscal.
 
7. Eliminarea foii de parcurs ca document obligatoriu in deductibilitatea combustibilului

Foaia de parcurs este un alt document birocratic, care incarca activitatea firmelor, atat a celor care utilizeaza in fapt vehiculele de serviciu, cat si a administratorilor acestora. in legislatia fiscala actuala nu se regaseste o forma aprobata a foii de parcurs, insa exista un continut minim obligatoriu. Propunerea nu reglementeaza prevederile specifice ale firmelor de transport. 
 
Propuneri: modificarea art.298 din Codul Fiscal si normele metodologice.
 
8. Eliminarea declararii posturilor vacante la ANOFM

Angajatorii au obligatia sa comunice agentiilor pentru ocuparea fortei de munca toate locurile de munca vacante, in termen de 5 zile lucratoare de la vacantarea acestora. Aceasta obligatie birocratica este dovada concreta a mutarii atributiilor unei institutii de stat pe umerii mediului privat. ANOFM ar trebui sa vina in intampinarea si in sprijinul antreprenorilor care au traversat o criza a fortei de munca, dovedindu-si utilitatea in procesul de recrutare si scadere a somajului. 
 
Propuneri: abrogarea art.10 din Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca.
 
9. Simplificarea si digitalizarea procedurii de infiintare a firmelor

Procesul de infiintare a societatilor comerciale este inca birocratic si consumator de resurse, chiar daca s-au facut progrese in acest domeniu. Avand in vedere dificultatea procedurii de infiintare a unei societati si birocratia presupusa, precum si prevederile Programului de Guvernare 2020 - 2024, se impune simplificarea si digitalizarea procedurii de infiintare. 
De asemenea, este necesara dematerializarea sediului social si introducerea identitatii electronice a firmelor (adresa de corespondenta a unui agent economic sau a unei PFA sa poata fi o adresa electronica sau o adresa fizica). 

Propuneri: 
- fluidizarea procedurii de inregistrare a firmelor in 24 de ore;
- eliminarea specimenului de semnatura dat in fata notarului public sau in fata functionarului ONRC - art.18, alin.(2) si (3) din Legea nr.26/1990.
- eliminarea declaratiilor date pe propria raspundere, dupa caz, de catre fondatori/administratori/cenzori sau persoane fizice reprezentante ale persoanei 
juridice numita administrator sau cenzor, din care sa rezulte ca indeplinesc conditiile legale pentru detinerea acestor calitati (verificarea cazierului judiciar pentru fondatori/administratori/cenzori se face deja, ONRC avand acces la cazierul judiciar si verificarea cazierului fiscal se poate face direct in bazele de date ale ANAF) - art.36, alin.2, lit.(f) din Legea nr.31/1990.
- recunoasterea sediului social virtual si confirmarea identitatii prin mijloace video;
- actualizarea actelor normative care reglementeaza infiintarea firmelor.
 
10. Simplificarea inchiderii firmelor

In cazul societatilor comerciale infiintate deja, daca asociatii decid inchiderea acestora, procedura de dizolvare si lichidare simultana voluntara dureaza foarte mult, din cauza termenelor lungi, ajungandu-se in practica, in situatia in care o societate este radiata din Registrul Comertului dupa aproximativ 90 de zile de la dizolvarea voluntara.
 
Propuneri: 
  • reducerea termenului de publicare de catre ONRC in Monitorul Oficial a rezolutiei privind dizolvarea si lichidarea voluntara a societatilor comerciale, termen de la care se calculeaza cele 30 de zile de opozitie pentru creditori. in prezent publicarea in Monitorul Oficial a rezolutiei de aprobare a hotararii de dizolvare si lichidare simultana se face de catre ONRC foarte tarziu, uneori intre 10 si 15 zile de la aprobarea acesteia.
  • reducerea termenului de opozitie de 30 de zile de la publicarea rezolutiei in Monitorul Oficial (termenul de verificare de catre ANAF sau alti creditori, in ceea ce priveste inexistenta unor datorii ale contribuabilului), de la 30 de zile, la 15 zile;

11. Cresterea plafonului de la 50.000 euro la 100.000 euro pentru obligatia de dotare cu cititoare de card - POS

Conform Legii nr.191/2018 privind introducerea sistemelor moderne de plata, persoanele juridice care desfasoara activitati de comert cu amanuntul si cu ridicata, precum si cele care desfasoara activitati de prestari servicii, care realizeaza anual o cifra de afaceri mai mare de 50.000 euro (echivalent in lei), au obligatia sa accepte ca mijloc de plata cardurile de debit si cardurile de credit prin intermediul unui terminal POS si/sau al altor solutii moderne de acceptare.

Prevederea creeaza contribuabililor mici costuri suplimentare cu comisioane bancare si alte costuri (servicii internet, costuri instalare, etc).

Pe de alta parte, desi exista obligatia pentru institutiile publice de a se dota cu cititoare de card - POS cand incaseaza sume de bani pentru activitatile efectuate, nu toate institutiile publice respecta obligatia.
 

Propuneri:
  • Cresterea plafonului cifrei de afaceri a operatorilor economici la 100.000 euro pentru dotarea cu cititoare de card - POS.
  • Modificarea art.1, alin.(3) din OUG nr.193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plata, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.942 din 23 decembrie 2002, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.250/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.
  • Impunerea respectarii prevederilor legii privind instrumentele moderne de plata, institutiilor de stat care nu s-au dotat cu cititoare de carduri. 
 
12. Eliminarea procurii notariale necesare in indeplinirea obligatiilor declarative

Obligatiile pe care statul le impune antreprenorilor ar trebui usurate. Solicitarea imputernicirii notariale ingreuneaza activitatea contribuabililor, cu drumuri si costuri suplimentare. Paradoxul birocratiei este ca solicitarea imputernicirii notariale nu este prevazuta in actele normative, ci in ghidurile de utilizare (spre exemplu in cazul Administratiei Fondului pentru Mediu) sau in practica teritoriala (in cazul ANAF Bucuresti versus ANAF Suceava, unde imputernicirea notariala nu mai este solicitata de 3-4 ani). De asemenea, avem o dubla inregistrare a contribuabilului in cazul ANAF, pentru depunere de declaratii electronice prin formularul 150 (unde este nevoie de procura notariala) si pentru inregistrarea contribuabilului in Spatiul Privat Virtual (unde este suficienta imputernicirea simpla). 
 
Propuneri: 
 
  • modificarea Ordinului nr.858/2008 privind depunerea declaratiilor fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distanta, cu modificarile si completarile ulterioare;
  • modificarea Ordinului nr.594/2006 pentru aprobarea Certificatului de atestare privind obligatiile la Fondul pentru mediu;
  • unificarea procedurii de inregistrare in SPV cu cea de inregistrare privind depunerea declaratiilor fiscale.
 
13. Eliminarea declararii reducerilor comerciale

Vanzarile de lichidare sau reducerile comerciale (soldari, etc.) trebuie notificate autoritatilor locale, prin depunerea unui dosar care contine: inventar detaliat al marfurilor de lichidat, documentele legale pentru justificarea provenientei acestora, precum si dovada achitarii catre furnizori. Notificarea se face la primaria localitatii cu 15 zile inainte de inceperea vanzarii marfurilor.
 
Unitatile administratiei locale nu sunt abilitate sa intervina in fundamentarea deciziei antreprenorului, iar declararea soldarilor ingreuneaza activitatea operatorilor economici. 

Aceste reglementari ar fi fost justificate in anul 2000 cand a fost implementat actul normativ, ca urmare a faptului ca in Romania nu exista la acel moment o cultura a reducerilor de pret, dar intre timp consumatorul roman s-a educat. Astfel, obligatia de notificare se transforma intr-o banala hartie care nu-si atinge obiectivele.
 
Propunere: modificarea  OG nr.99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata, cu modificarile si completarile ulterioare.
 
14. Eliminarea obligatiei privind pastrarea contractelor individuale de munca la punctele de lucru din legislatia de reducere a muncii la negru

OUG nr.53/2017 a introdus o serie de masuri absurde, cum ar fi obligatia de detinere la punctul de lucru a copiilor contractelor individuale de munca, prevedere care nu a ajutat la eliminarea muncii la negru, cu atat mai mult cu cat, in urma ultimelor modificari ale Codului Muncii, aceasta obligativitate este considerata de mediul de afaceri o oportunitate de sanctionare contraventionala, neindeplinind efectul scontat, mai ales in contextul pandemiei Covid-19.
 
Propuneri: modificarea art.16^1, alin.(2)  din Codul Muncii (Legea nr.53/2003).
 
15. Eliminarea sanctiunilor pentru lipsa Registrului Unic de Control (RUC)

Registrul Unic de Control a aparut cu scopul de a ajuta contribuabilii, de a-i apara de abuzurile organelor de control si de impostori, dar s-a transformat intr-o unealta birocratica, cu scopul de a sanctiona contribuabilii. 

RUC se achizitioneaza de la unitatile ANAF in termen 30 zile de la infiintarea entitatii sau de la declararea punctului de lucru (si nu de la ONRC cum poate ar fi fost coerent, avand in vedere competenta institutiilor), insa de multe ori nu este disponibil pe stoc. 
Pana la digitalizarea si transparentizarea actelor de control, este oportuna debirocratizarea procesului de detinere si achizitie a RUC, in speranta schimbarii  comportamentului organelor de control inspre indrumare si sprijinire a mediului de afaceri. 
 
Propuneri: 
 
  • eliminarea sanctiunii pentru neachizitionarea in termenul legal a registrului unic de control de la directiile generale ale finantelor publice din raza teritoriala unde isi are sediul social contribuabilul (conform art.7-8 din Legea nr.252/2003 privind registrul unic de control, cu modificarile si completarile ulterioare)
  • eliminarea obligativitatii detinerii RUC pentru punctele de lucru (conform art. 5 (2) Legea nr.252/2003 privind registrul unic de control, cu modificarile si completarile ulterioare)
  • eliminarea obligativitatii numerotarii, sigilarii si pastrarii de catre de reprezentantul legal al unitatii verificate sau de inlocuitorul acestuia (art.5, alin.(1) din Legea nr.252/2003 privind registrul unic de control, cu modificarile si completarile ulterioare).
 
16. Revizuirea legislatiei privind casele de marcat

In vederea indeplinirii obligatiilor fiscale si a colectarii eficiente a impozitelor de la operatorii economici, este necesara asigurarea unor servicii de calitate in relatia cu contribuabilii si debirocratizarea inregistrarii caselor de marcat. Astfel, prin simplificarea mecanismului de administrare fiscala, care presupune atat conformarea la declararea obligatiilor, cat si conformarea la plata obligatiilor, se sustine si un rol de prevenire si combatere a evaziunii fiscale.
 
Propuneri: modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, cu modificarile si completarile ulterioare si  a Hotararii Guvernului nr.479/2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. Modificarile presupun eliminarea obligativitatii contractului de service, eliminarea registrelor specifice casei de marcat (caiet service, registrul special, documente de fiscalizare: factura, dovada platii facturii, certificat de garantie, proces verbal de sigilare, autorizatia de distribuire, stampila ANAF pe proces verbal de instalare si pe registrele specifice), astfel:
 
  • abrogarea prevederilor art.4 (12) d), art.4 (14) din OUG nr.28/1999 privind  Contractul de service;
  • abrogarea art.1 (11) din OUG nr.28/1999 referitor la anuntul detaliat;
  • abrogarea art.(8), art.4 (8) din OUG nr.28/1999 si a art.4 (4) din HG nr.479/2003 referitoare la  Registrul special (numerotare, vizare la organul fiscal);
  • stampilarea bonurilor fiscale in cazul caselor de schimb valutar Norma HG nr.479/2003 art.3 (2)
  • modificarea art.105 (1), (2) HG nr.479/2003 privind Cartea de interventie a aparatului de marcat;
  • modificarea legislatiei privind arhivarea, cu privire la pastrarea documentelor, precum: registrul special timp de 10 ani, memoria fiscala 10 ani, raportul Z 5 ani, jurnalul electronic 5 ani, rola-jurnal 2 ani;
  • abrogarea art.68, alin.(2), (3) din HG nr.479/2003 privind procesul-verbal de inlocuire a memoriei fiscale care se intocmeste in 4 exemplare, din care unul se depune la organul fiscal competent;
  • reducerea documentelor cu privire la achizitia casei de marcat( factura, dovada platii acesteia, certificat de garantie, proces verbal de sigilare, autorizatia de distribuire).
17. Revizuirea autorizatiilor, avizelor si licentelor conform Anexei 1

Au fost identificate 113 proceduri de autorizare, avizare si licentiere care ingreuneaza accesul agentilor economici si al investitorilor la anumite tipuri de activitati afecteaza competitivitatea acestora la nivel global. Reiteram importanta indeplinirii angajamentelor asumate de Romania in procesul de aderare la OCDE si obligatia de a simplifica legislatia de licentiere. 
Propuneri: Modificarea tuturor actelor normative care reglementeaza procedurile de autorizare, avizare, licentiere.

18. Actualizarea legislatiei prin revizuirea actelor normative care impacteaza mediul de afaceri conform Anexei 2

Legislatia romaneasca este cunoscuta ca fiind stufoasa, reactiva, arhaica (amintim legea cambiei care exista din 1934) si nearmonizata in totalitate cu legislatia Uniunii Europene. 
 
Propuneri: Actualizarea legislatiei conform Anexei 2 pentru adaptarea la contextul economic actual. 
 
19. Simplificarea accesului angajatorilor la obtinerea subventiei de somaj

Angajatorii care incadreaza in munca someri in varsta de peste 45 de ani, someri care sunt parinti unici sustinatori ai familiilor monoparentale, someri de lunga durata sau tineri NEET primesc lunar, pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare persoana angajata din aceste categorii, o suma in cuantum de 2.250 lei, cu obligatia mentinerii raporturilor de munca sau de serviciu cel putin 18 luni.

Actele necesare incheierii conventiei conform art.85 din Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca sunt numeroase si multe din informatiile solicitate pot fi obtinute prin colaborarea intre institutii.
 
a) conventia, semnata in original de angajator sau de o persoana imputernicita, numele, prenumele si functia in clar,(doua exemplare);
b) tabelul nominal pentru somerii incadrati in munca pe perioada nedeterminata in conditiile art.85, semnat in original de angajator sau de o persoana imputernicita, numele, prenumele si functia in clar (doua exemplare);
c) copia contractului individual de munca, semnata pentru conformitate cu originalul, in baza caruia a fost incadrat somerul;
d) copie dupa raport salariat, semnata pentru conformitate cu originalul;
e) actul de identitate al somerului, in copie semnata pentru conformitate cu originalul;
f) dispozitia de repartizare, in copie semnata pentru conformitate; 
g) adeverinta de venit de la ANAF pentru anul in curs (pentru somerul angajat);
h) decizia de incetare a somajului pentru somerul indemnizat, in copie semnata pentru conformitate cu originalul;
i) cerere catre AMOFM Bucuresti, prin care firma solicita incheierea unei conventii;
j) declaratii semnate in original de angajator sau de o persoana imputernicita cu numele, prenumele si functia in clar, conform modelelor anexate;
k) copie certificat inregistrare firma semnata pentru conformitate cu originalul;
l) copie certificat constatator semnat si stampilat conform cu originalul;
m) actul de identitate al administratorului si asociatilor, in copie semnata pentru conformitate cu originalul;
n) certificat de atestare fiscala care atesta daca va aflati in una din situatiile prevazute la art.85, alin.6, lit.c) din Legea nr.76/2002 cu modificarile si completarile ulterioare. 
 
Propuneri: Eliminarea unor documente prevazute de Legea nr.6/2002, dupa cum urmeaza:
? eliminarea punctelor: d), f), g), h),j), k), l), n)
 
 
20. Modificarea legislatiei privind starea de inactivitate si inscrierea inactivitatii in cazierul fiscal al contribuabililor

Articolul 92 alin.1-3 din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedura fiscala prevede cazurile in care un contribuabil este declarat inactiv fiscal astfel:
1. pe parcursul unui semestru calendaristic nu isi indeplineste nicio obligatie declarativa prevazuta de legislatia in vigoare;
2. se sustrage controalelor efectuate de organul fiscal central prin declararea unor date de identificare a domiciliului fiscal care nu ii permit organului de control identificarea acestuia;
3. organul fiscal central constata ca nu functioneaza la domiciliul fiscal declarat;
4. este inscrisa in registrul comertului inactivitatea temporara;
5. durata de functionare este expirata;
6. nu mai are organe statutare;
7. durata detinerii spatiului cu destinatia de sediu social este expirata.
Ca urmare a emiterii deciziei de inactivare fiscala, in baza OG nr.39/2015, ANAF inscrie in cazierul fiscal al contribuabililor informatiile privind starea de inactivare fiscala, cu exceptia inactivitatii fiscale declarata ca urmare a inscrierii inactivitatii temporare la Registrul Comertului.  Inactivitatea fiscala prevazuta se inscrie atat in cazierul fiscal al persoanei juridice sau entitatii fara personalitate juridica declarate inactiva, cat si al reprezentantilor legali sau reprezentantilor desemnati ai acestora. Conform Codului de Procedura Fiscala, art.336, alin.(1), lit. b), se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 la 5.000 lei nedepunerea declaratiilor fiscale prevazute de lege. Ca urmare, punctul 1 al cazurilor cand un contribuabil poate fi declarat inactiv este de doua ori sanctionat, o data cu amenda si inca o data cu decizie de inactivare fiscala (implicit inscrierea in cazierul fiscal).
Starea de inactivitate a contribuabililor si inscrierea inactivitatii in cazierul fiscal, creeaza foarte multe dificultati in practica, ducand la anularea codului de TVA, la imposibilitatea deducerii cheltuielilor si a TVA pentru achizitiile efectuate si, in general, de respingere a tranzactiilor cu operatorii economici inactivi.

Propuneri: 
- eliminarea lit.a) si g) ale art.92 alin.(1) din Legea nr.207/2015 privind Codul de Procedura Fiscala.
- intarirea preventiei si tratarea contribuabililor corect, avand in vedere ca sunt posibile erori atat in activitatea acestora, cat si in cea desfasurata de ANAF si ONRC.
 
21. Adaugarea si actualizarea codurilor CAEN conform nevoilor si solicitarilor mediul antreprenorial

Criza pandemica si ajutoarele de stat din 2020 acordate pe baza activitatilor diferentiate in functie de codurile CAEN ale beneficiarilor, au scos in evidenta disfunctionalitati si discrepante in selectarea si autorizarea codurilor CAEN care sa reflecte cu acuratete activitatile contribuabililor. Multe dintre activitatile nisate, specifice sau reglementate superficial, nu si-au regasit corespondentul in lista codurilor CAEN din Ordinul Institutului National de Statistica (INS) nr.337/2007. 
 
Propuneri: deschiderea unui apel catre mediul afaceri si includerea noilor activitati, in conformitate cu clasificarile europene (NACE/REv.2/Regulamentul nr.1893/2006), prin modificarea Ordinului INS nr.337/2007 privind actualizarea Clasificarii activitatilor din economia nationala.
 
22. Modificarea legislatiei privind drepturile de autor in privinta organismelor de gestiune colectiva

Se impune modificarea legislatiei organismelor de gestionare colectiva, cu scopul de a proteja real si aplicat, in beneficiul titularilor drepturilor de autor si a drepturilor conexe acestora care le sunt incredintate, dar si o colectare facila si transparenta. Aceste organisme incaseaza sume considerabile de la utilizatorii de proprietate intelectuala, repartizand si platind sumele cuvenite autorilor sau titularilor de drepturi de autor sau de drepturi conexe. 

Paradoxul acestui proces de colectare este ca, in prezent, pe site-ul Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor (ORDA) figureaza 15 organisme de gestiune colectiva, iar categoriile de utilizatori sunt abordate de acestea, in functie de specificul activitatii. De exemplu, restaurantele care difuzeaza muzica ambientala sunt abordate de 8 organisme de gestiune colectiva: UCMR-ADA (autori opere muzicale), DACIN-SARA (autori opere audio-vizuale), CREDIDAM (artisti - prestatii artistice pe fonograme), ARAIEX (artisti - prestatii artistice pe fonograme), UNART (artisti - prestatii artistice pe fonograme), UPFR (producatori de fonograme), ADPFR (producatori de fonograme), UPFAR-ARGOA (producatori de ideograme). 

Este dificila gestionarea de catre utilizatori a obligatiilor de plata, cu atat mai mult cu cat nu exista o colectare transparenta si nicio evidenta publica cu obligatiile pe care restaurantele le au fata de aceste entitati. Mai mult, aceste organisme functioneaza in regim de ONG, dar sumele de bani colectate sunt interpretate drept taxe lunare/anuale, asimiland astfel entitatile ca institutii de stat cu atributii de colectare taxe si impozite. 
 
Propuneri: modificarea Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare si a Ordonantei nr.25/2006 privind intarirea capacitatii administrative a Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor, cu modificarile si completarile ulterioare, astfel:
? modificarea legislatiei astfel incat atributiile de colectare sa ii revina unui singur organism de gestiune colectiva din domeniu; 
? obligatiile de plata sa fie publice si comunicate de catre ORDA;
? ORDA sa asigure transparentizarea procesului de colectare si gestiune a fondurilor.

23. Simplificarea regimul declarativ derogatoriu la ANAF pentru firmele suspendate temporar la ONRC

Suspendarea reprezinta intreruperea temporara a activitatii unei firme. Aceasta nu poate depasi 3 ani de la data inscrierii mentiunii in
Registrul Comertului si notificarii organelor fiscale. 

Dupa inscrierea mentiunii in Registrul Comertului, contribuabilii au obligatia notificarii ANAF, pentru aplicarea regimului declarativ derogatoriu. Asta presupune ca societatile sunt scutite de depunerea declaratiilor 100 – privind obligatiile de plata la Bugetul de Stat, 101 – privind impozitul pe profit, 112 – privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate, 120 – privind accizele, 300 – decontul de TVA.

Obligatia privind depunerea situatiilor financiare anuale ramane valabila. Pentru a putea beneficia de acest regim, se depune o cerere la ANAF, in care se declara  indeplinirea conditiilor si perioada pentru care se solicita aplicarea acestui regim, impreuna cu dovada inscrierii inactivitatii temporare la Registrul Comertului. Termenul de solutionare este de 45 zile.
 
Propuneri: modificarea Normei metodologice privind modul de tinere a registrelor comertului, de efectuare a inregistrarilor si de eliberare a informatiilor din 10.10.2008, aprobata prin Ordinul Ministerului Justitiei nr.2594/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de tinere a registrelor comertului, de efectuare a inregistrarilor si de eliberare a informatiilor si modificarea Ordinulului ANAF nr.889/2016 privind Procedura de aprobare a regimului de declarare derogatoriu, astfel:
- preluarea de catre ANAF a informatiilor de la ONRC privind suspendarea activitatii societatilor comerciale;
- eliminarea procedurii de aprobare a regimului derogatoriu de la ANAF;
- modificarea ordinului ANAF nr.889/2016 astfel incat societatile comerciale suspendate la Registrul Comertului sa nu mai aiba obligatia de depunere a declaratiilor fiscale si a situatiilor financiare anuale pe perioada suspendarii, dat fiind faptul ca sumele declarate sunt nule.
 
24. Eliminarea Registrului de Evidenta Fiscala in format fizic pentru persoanele juridice

Intr-o etapa in care digitalizarea si informatizarea evidentelor contabile este aproape totala, firmele platitoare de impozit pe profit sunt inca obligate sa achizitioneze Registrul de Evidenta Fiscala de la ANAF contra cost, registru cu regim special de tiparire de la Imprimeria Nationala, in termen de 30 zile de la inregistrare. Registrul de evidenta fiscala poate fi tinut si electronic, dar numai cu obtinerea unei 
derogari din partea directiilor finantelor publice. in mod paradoxal, OMFP nr.3254/2017, Art.7 si Art. 9 prevede posibilitatea tinerii REF electronic de catre persoanele fizice autorizate.
 
Propunere: Modificarea Ordinului nr.870/2005 privind Registrul de Evidenta Fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare pentru completarea REF electronic.
 
25. Mutarea obligativitatii inregistrarii contractelor de internship de la AJOFM la ITM/Revisal 

Legea privind internshipul reglementeaza infiintarea “registrului electronic de evidenta al contractelor de internship” care este in administrarea AJOFM. Aceasta prevedere creaza confuzie in randul contribuabililor, care stiu ca raportarea relatiilor de munca se face la ITM. O modalitate simpla este configurarea Revisal pentru inregistrarea contractelor de internship si raportarea acestora intr-un singur loc. 

Propuneri: inregistrarea contractelor de internship la Revisal prin modificarea art. 17, art.18, art.29 din Legea nr.176/2018 privind internshipul, cu modificarile si completarile ulterioare.
 
26. Eliminarea Registrului entitatilor/unitatilor de Cult - conditie pentru deductibilitatea sponsorizarii din impozit

In conformitate cu Ordinul ANAF nr.819/2019 pentru aprobarea Procedurii privind organizarea Registrului entitatilor/unitatilor de cult, coroborat cu Legea nr. 30/2019 pentru aprobarea OUG nr.25/2018 privind modificarea si completarea unor acte normative, precum si pentru aprobarea unor masuri fiscal-bugetare, s-a schimbat total deducerea din impozit a sponsorizarii, complicand procedura de inregistrare a entitatilor care beneficiaza de sponsorizari din partea mediului privat.

Acelasi act normativ reglementeaza Formularul 163 (Cerere de inscriere /radiere in /din Registrul entitatilor /unitatilor de cult pentru care se acorda deduceri fiscale) si conditioneaza inregistrarea entitatilor in registru de anumite obligativitati, respectiv: desfasurarea activitatii in domeniul pentru care a fost constituita entitatea (prin declaratie pe proprie raspundere); indeplinirea obligatiilor fiscale declarative; lipsa datoriilor la bugetul de stat si bugetele locale; depunerea situatiilor financiare anuale si conditia ca este activa potrivit art.92 din Codul de Procedura Fiscala.

Existenta registrului este birocratica deoarece ONG-urile beneficiare de sponsorizari sunt inregistrate in Registrul Asociatiilor si Fundatiilor, gestionat de Ministerul Justitiei, deci este o dubla inregistrare, cu atat mai mult cu cat sponsorizarile au functionat mult mai fluid inainte de aparitia actelor normative anterior mentionate.
 
Institutia reitereaza pe aceasta cale principiul double licensing care prevede anularea acelor proceduri de autorizare care cauzeaza povara administrativa excesiva antreprenorilor.

Propuneri: abrogarea Ordinului ANAF nr.819/2019 pentru aprobarea Procedurii privind organizarea Registrului entitatilor/unitatilor de cult pentru care se acorda deduceri fiscale, precum si a modelului si continutului unor formulare aproba procedura privind organizarea Registrului Entitatilor de Cult si a declaratiei (formularului 163).
 
Toate aceste masuri de simplificare propuse,  in concordanta cu liniile directoare ale UE si in acord cu recomandarile OCDE, vor duce la diminuarea sarcinilor si procedurilor administrative, reducerea gradului de birocratie, facilitarea interconectarii bazelor de date intre institutiile publice, punand astfel in practica prevederile Directivei 2006/123/CE prin care se recomanda eliminarea barierelor in calea dezvoltarii activitatilor de servicii dintre statele membre.

Sursa: MEAT
Autor: InfoTva.ro

Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!

Votati articolul "Ministerul Economiei propune 27 de masuri noi pentru debirocratizarea firmelor. Vor fi eliminate mai multe obligatii":
Rating:

Nota: 3.88 din 5 din 8 voturi





MODIFICARI Majore privind TVA. 5 studii de caz + explicatii detaliate

Atentie contabili!

Modificari importante privind TVA!

Descarcati GRATUIT Raportul Special realizat de specialisti.

Abonati-va la Newsletter-ul InfoTva.ro si descarcati GRATUIT Raportul Special
"MODIFICARI Majore privind TVA. 5 studii de caz + explicatii detaliate" 
Rentrop ∧ Straton
Club Contabilitate

VIDEO

[x]

Atentie contabili!

MODIFICARI Majore privind TVA. 5 studii de caz + explicatii detaliate Modificari importante privind TVA!

Descarcati GRATUIT Raportul Special realizat de specialisti.!
Abonati-va la Newsletter-ul InfoTva.ro si descarcati GRATUIT Raportul Special!

"MODIFICARI Majore privind TVA. 5 studii de caz + explicatii detaliate"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016