[STUDIU DE CAZ] Achizitie intracomunitara din UE si livrare directa catre o persoana fizica din alt stat UE: Care este regimul TVA?

Operatiunile triunghiulare - in care marfa este cumparata dintr-un stat membru UE, dar livrata direct clientului final dintr-un alt stat membru, fara sa mai tranziteze Romania - ridica frecvent intrebari legate de TVA, mai ales atunci cand clientul final este o persoana fizica, iar firma cumparatoare nu este inregistrata in OSS.

In speta de mai jos analizam exact o astfel de situatie, explicand, pas cu pas, cum se trateaza din perspectiva TVA fiecare etapa a lantului - achizitia intracomunitara, vanzarea la distanta si, dupa caz, obligatiile de inregistrare si declarare, in functie de plafonul de 10.000 euro si de statutul OSS al societatii cumparatoare.

Cuprins

Situatia concreta Tratament fiscal-contabil

Situatia concreta

Societatea A din Romania achizitioneaza marfa de la societatea B din Polonia – ambele sunt platitoare de TVA. La ordinul firmei din Romania, marfa trebuie livrata de catre furnizorul din Polonia direct la client – C, persoana fizica din Ungaria. Pentru a reduce costurile de transport, societatea din Romania nu mai aduce marfa in tara si apoi s-o livreze catre client. Societatea A nu este inregistrata in OSS.

1. Cum trebuie procedat in acest caz din punct de vedere al TVA?

2. Dar daca se va achizitiona si livra in aceleasi conditii expuse mai sus, insa printr-o alta societate – D, din Romania, inscrisa in OSS. Care este regimul TVA si in acest caz?

Tratament fiscal-contabil

Acest caz este de fapt o operatiune triunghiulara, care beneficiaza de o reglementare speciala prin care se permite evitarea inregistrarilor multiple in scopuri de TVA in diferite state membre. Iata care este regimul TVA in acest caz concret:

Cine sunt partile implicate

Situatia analizata implica patru participanti:

B - furnizorul din Polonia, care detine marfa si o expediaza;

A - societatea din Romania care cumpara marfa de la B si o revinde catre C (varianta 1, fara inregistrare OSS)
D - o alta societate din Romania, care ar putea derula aceeasi operatiune, dar este deja inregistrata in OSS (varianta 2);

C - clientul final, persoana fizica din Ungaria, care primeste marfa direct de la furnizorul din Polonia, fara ca aceasta sa mai treaca prin Romania.

Marfa circula fizic o singura data, direct din Polonia in Ungaria, insa din punct de vedere al TVA au loc doua tranzactii distincte: una intre B si societatea romana (A sau D), si una intre societatea romana si clientul C.

Achizitii si livrari intracomunitare de bunuri - Tot ce trebuie sa stii despre tranzactiile intracomunitare! Scutiri de TVA, documente justificative, greseli de evitat. Click AICI>>>>

Varianta 1: Societatea A, care NU este inregistrata in OSS

Cartea verde a contabilitatii 2026

Vreau acest produs →

Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili 12 actualizari

Vreau acest produs →

Suspendare activitate SRL si PFA Tratament fiscal-contabil

Vreau acest produs →

Desi marfa nu ajunge fizic in Romania, legea considera ca societatea A face, din punct de vedere fiscal, doua operatiuni separate:

cumpara marfa de la Polonia - aceasta este tratata ca o achizitie intracomunitara de bunuri, facuta de A in Romania, chiar daca marfa nu intra fizic in tara;
vinde marfa catre clientul din Ungaria - aceasta este tratata separat, ca o livrare catre un alt stat membru.

Regula care sta la baza acestei impartiri este simpla: societatea A este cea care indica destinatia finala a marfii (Ungaria), deci ea este cea care "cumpara" bunurile in sensul TVA, indiferent unde ajung fizic acestea.

Pasul 1: Achizitia de la furnizorul polonez (B catre A)

Aceasta este o achizitie intracomunitara clasica. Furnizorul din Polonia (B) emite catre societatea A o factura cu taxare inversa - adica fara TVA polonez, urmand ca A sa isi autolichideze TVA-ul in Romania (colecteaza si deduce simultan TVA-ul aferent achizitiei).

Pasul 2: Vanzarea catre clientul din Ungaria (A catre C)

Aici lucrurile devin mai interesante. Din moment ce marfa nu mai este transportata separat de la A catre C (ea a ajuns deja direct de la B la C), aceasta a doua tranzactie este considerata o vanzare la distanta intracomunitara de bunuri.

Tratamentul TVA al acestei vanzari depinde de un singur criteriu: daca A a depasit sau nu plafonul de 10.000 euro (calculat cumulat, pe total vanzari catre persoane fizice din toata UE):

Sub plafonul de 10.000 euro - societatea A poate factura simplu, cu TVA romanesc (21%), exact ca la o vanzare interna.
Peste plafonul de 10.000 euro - societatea A trebuie sa colecteze TVA-ul tarii de destinatie, adica TVA unguresc (27%). Pentru asta, are doua optiuni: se inregistreaza direct in scopuri de TVA in Ungaria, sau se inregistreaza in OSS (Ghiseul unic) in Romania - solutie mult mai simpla, pentru ca evita nevoia unei inregistrari fiscale separate in fiecare stat membru unde are clienti.

Avand in vedere ca scopul societatii A este tocmai evitarea complicatiilor administrative, inregistrarea in OSS este solutia recomandata in cazul depasirii plafonului.

Ce declaratii depune societatea A:

D390 - pentru achizitia intracomunitara de la Polonia;
D300 - atat pentru achizitie, cat si pentru vanzare;
vanzarea catre clientul din Ungaria se declara fie in declaratia OSS, fie, daca A alege sa se inregistreze direct in Ungaria, in declaratia de TVA din Ungaria.

Varianta 2: Societatea D, care ESTE deja inregistrata in OSS

Structura tranzactiei ramane identica - achizitie de la Polonia, livrare directa catre clientul din Ungaria - insa faptul ca societatea D este deja inregistrata in OSS simplifica semnificativ lucrurile, pentru ca nu mai este nevoie sa se verifice plafonul de 10.000 euro sau sa se ia o decizie ulterioara: regimul OSS se aplica direct, de la prima tranzactie.

Pasul 1: Achizitia de la furnizorul polonez (B catre D)

La fel ca in cazul lui A, furnizorul polonez emite catre D o factura fara TVA, cu taxare inversa, mentionand codul de TVA romanesc (RO) al societatii D, verificat si valabil in sistemul VIES.

Pasul 2: Vanzarea catre clientul din Ungaria (D catre C)

Pentru ca D este inregistrata in OSS, aplica direct regimul special OSS: factureaza catre clientul C cu TVA unguresc (27%), insa fara sa fie nevoita sa se inregistreze in scopuri de TVA in Ungaria. Tot mecanismul de raportare si plata catre statul maghiar se face prin Romania, prin intermediul sistemului OSS.

Cum se declara si se plateste TVA-ul colectat din Ungaria

Achizitia de la Polonia se declara in D390 si D300, exact ca in cazul lui A.
Vanzarea catre clientul C nu se declara in D300, ci prin declaratia speciala OSS (Formularul 398), depusa electronic in Romania, la ANAF.
TVA-ul colectat la cota din Ungaria (27%) se achita intr-un cont special, in euro, indicat de ANAF. Statul roman are rolul de a colecta aceasta suma si de a o transfera mai departe autoritatilor fiscale din Ungaria.

Iata mai jos un tabel comparativ intre cele doua variante:

	Societatea A (fara OSS)	Societatea D (cu OSS)
Achizitie de la Polonia	Taxare inversa, D390 + D300	Taxare inversa, D390 + D300
Sub 10.000 euro vanzari UE	Factureaza cu TVA romanesc 21%	Nu se aplica - OSS activ din start
Peste 10.000 euro vanzari UE	Trebuie sa se inregistreze in Ungaria SAU in OSS	Deja inregistrata, aplica OSS direct
Cota de TVA la vanzare	21% (sub plafon) sau 27% (peste plafon)	27% (TVA Ungaria), mereu
Inregistrare TVA in Ungaria	Necesara, daca nu opteaza pentru OSS	Nu este niciodata necesara
Declararea vanzarii	D300 sau declaratie OSS/Ungaria	Declaratia 398 (OSS), nu D300

Sursa foto: Pexels.com

[STUDIU DE CAZ] Achizitie intracomunitara din UE si livrare directa catre o persoana fizica din alt stat UE: Care este regimul TVA?

Situatia concreta

Tratament fiscal-contabil

Cine sunt partile implicate

Varianta 1: Societatea A, care NU este inregistrata in OSS

Ce declaratii depune societatea A:

Varianta 2: Societatea D, care ESTE deja inregistrata in OSS

Club Contabilitate