Supraindatorarea societatii moderne. De ce e nociv fenomenul?

Tags: supraindatorarea, investitorii, politica interna, valentin lazea

Iata doar cateva dintre originile care au dus treptat la supraindatoararea societatii moderne, intr-un context care, in cele din urma, a ajuns sa devina mult mai mult decat un simplu mecanism economic si s-a infiltrat pana la cel mai mic nivel al organizarii sociale, ajungand astfel sa devina un mod de viata.

La baza acestei transformari au stat mai multi factori, prezentati de Valentin Lazea pentru Cursdeguvernare.ro. In primul rand, un factor important l-a reprezentat politica externa. Mai exact,  pe durata razboiului rece, pentru a mentine coeziunea sociala si politica in fata amenintarii comuniste, democratiile occidentale si-au "mituit" cetatenii stimuland traiul pe datorie si crescand deficitele bugetare.

Referitor la politica interna, Valentin Lazea, potrivit aceleiasi surse, aminteste ca in urma cresterii disparitatilor de avutie provocate de thacherism si reaganomics, s-a acordat o compensatie paturilor celor mai sarace, prin stimularea consumului pe datorie si a creditului imobiliar, chiar si pentru cei care nu se calificau (NINJA= No Income, No Jobs or Assets).

In plus, daca pana in anii ‘30 ai secolului trecut gandirea era dominata de economistii clasici, scrie acesta, "dupa marea criza a aparut keynesismul, rapid imbratisat de politicieni si de publicul larg, deoarece promite castiguri usoare cu sacrificii minime, prin cresterea indatorarii".

Alte motive sunt:

-    Slabirea restrictiilor aplicabile bancilor: creditarea sub orice forma a fost incurajata, prin diluarea standardelor prudentiale, prin cresterea efectului de parghie (leverage), prin permiterea ca fiecare banca sa-si foloseasca propriul sau model de estimare a riscurilor.

-    Optimismul tehnologic: in ultimii 50 de ani s-a creat iluzia ca geniul tehnic si tehnologic va gasi solutii pentru toate problemele omenirii, astfel incat cresterea economica perpetua este garantata. Asadar, traiul pe datorie crescanda era justificat de proiectia unor venituri tot mai mari datorate progresului tehnologic.

-    Optimismul financiar: oamenii au ajuns sa-si extrapoleze castigurile din cei mai buni ani (si sa le consume, ba chiar sa se indatoreze pe baza lor), fara a lua in calcul posibilitatea unor ani mai slabi.

-    Politici populiste: de regula, debitorii au fost/sunt salvati de catre guverne, astfel incat hazardul moral se raspandeste rapid.

"De ce este nociva supraindatorarea?": Radu Vranceanu ("The Eurozone Crisis and the future of Europe", 2014) arata cum suspiciunea privind incapacitatea de plata a unei tari in viitor (in anul n) poate afecta deciziile investitorilor chiar din primul an (acestia nu asteapta declansarea crizei inainte de a-si retrage banii). Investitorii rationali intrapoleaza dinspre viitor spre prezent riscul de default si isi "scurteaza" pozitiile pe statele considerate a fi vulnerabile.