Aspectele negative ale sistemului de plata defalcata TVA

Pe partea administrativa, pe langa costurile uriase (la nivelul sutelor de mii de euro, in functie de dimensiunea companiei) ce ar trebui mobilizate pentru adaptarea sistemelor informatice si financiar-contabile, monitorizarea platilor defalcate va deveni mult mai complexa si va antrena resurse suplimentare din partea companiilor. Sa ne gandim la un operator din domeniul telecomunicatiilor, care realizeaza incasari de la diversi beneficiari (persoane impozabile sau nu, inregistrate in scopuri de TVA sau nu, pentru operatiuni supuse unor cote diferite de TVA), atat prin numerar cat si transfer bancar (ca sa nu mai vorbim de cartele "multipurpose" sau alte tipuri de vouchere), avand disponibile conturi bancare deschise la cinci banci comerciale (cel putin). Dupa intrarea in vigoare a mecanismului de plata defalcata a TVA, pe langa investitia in adaptarea sistemului ERP, o astfel de companie ar trebui sa infiinteze un departament care sa se ocupe exclusiv de monitorizarea platilor TVA realizate de benficiari, ceea ce ar insemna o reala piedica in desfasurarea activitatii sale de baza. Ce sa mai vorbim de companiile care folosesc un centru de servicii externalizate (SSC)? Din India!!

 

In plus, inclusiv persoanele nerezidente inregistrare in scopuri de TVA in Romania vor avea obligatia de deschidere a conturilor de TVA. O astfel de obligatie se adauga la numeroasele obligatii administrative (mentionam aici doar declaratia 394) care fac, oricum, Romania un mediu de afaceri neatractiv pentru investitorii straini.

 

Nu trebuie sa uitam nici de sanctiunile disproportionate, care ajung pana la 50% din suma de TVA nevirata, nivel ce contravine in mod flagrant principiului proportionalitatii. Reiteram, pe aceasta cale, ca principiile generale de interpretare a legislatiei comunitare, dezvoltate de Curtea de Justitie a Uniunii Europene, reprezinta legislatia europeana secundara si trebuie luate in considerare in mod obligatoriu (fiind mai presus de legislatia nationala).

 

Pe de alta parte, ne intrebam (din nou) daca institutiile statului (de exemplu, ANAF) sunt in mod real pregatite sa faca fata acestei modificari, atat din punct de vedere administrativ, cat si de control. Urmatoarea intrebare care vine (in mod legitim) este: care va fi sanctiunea in sarcina ANAF daca nu va fi capabila sa gestioneze acest mecanism si aprobarile pentru retragerea de numerar din conturile distincte de TVA nu vor fi date intr-un timp rezonabil (cum ar fi 3 zile, daca am aplica reciprocitatea). 

 

Aspectele mentionate mai sus ne fac sa concluzionam ca impactul "favorabil" asupra mediului de afaceri, mentionat in nota de fundamentare, ar fi o idee minunata, daca nu ar fi teoretica si nerealista, in timp ce mecanismul de plata defalcata a TVA necesita imbunatatiri semnificative pentru a ajunge sa aiba impactul dorit de legiuitor. Faptul ca numeroasele masuri implementate in aceasta directie nu au functionat (Romania detinand un record negativ in ceea ce priveste necolectarea TVA, conform celor mentionate chiar de autoritatile fiscale in Nota de fundamentare), este un puternic semnal de alarma care arata ca directia ar trebui schimbata si accentul ar trebui pus pe masuri solide si sanatoase de impulsionare a comportamentului loial si conformarii voluntare, in locul masurilor politienesti de confiscare a banilor contribuabililor. Cu riscul de a deveni plictisitori, amintim aici ca potentiale astfel de masuri: legarea caselor de marcat la sistemul ANAF, implementarea auditului standardizat si, de ce nu?, un sistem de taxare inversa generalizat.

 

Autor: InfoTva.ro