Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Atentie contabili!
TVA redus in 2019 - ce capcane ascunde O.U.G. nr. 89/2018?

Descarcati GRATUIT Raportul Special realizat de specialisti.

TVA la livrarea de bunuri

de Infotva.ro la 10 Nov. 2007

Livrarea de bunuriConform dispozitiilor Codului fiscal, este considerat livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de acestea ca si un proprietar. Trebuie observat in acest sens faptul ...

Livrarea de bunuri

 
 
 

Conform dispozitiilor Codului fiscal, este considerat livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de acestea ca si un proprietar.

 
 
 

Trebuie observat in acest sens faptul ca vechea definitie considera ca livrarile de bunuri reprezentau exclusive transferul dreptului de proprietate, fapt ce implica atat transferul dreptului de a dispune de bun, cat sI transferul dreptului de folosinta a acestuia, alaturi de transferul dreptului de a-i culege fructele.

 
Manualul Contabilului Incepator
Manualul Contabilului Incepator

Vezi detalii

Achizitii de servicii din afara Romaniei
Achizitii de servicii din afara Romaniei

Vezi detalii

Agricultura. Noutati fiscal-contabile
Agricultura. Noutati fiscal-contabile

Vezi detalii

 
 

Odata cu intrarea in vigoare a dispozitiilor Legii nr. 343/2006, sfera de cuprindere a TVA a fost extinsa, fiind suficienta indeplinirea conditiei transferului dreptului de a dispune de bunul in discutie.

 
 
 

 
 
 

Exemplu:

 
 
 

 
 
 

Prevalenta caracterului economic al operatiunilor din sfera TVA asupra caracterului civil (transferul dreptului de proprietate) este confirmata si de jurisprudenta Curtii Europene de Justitie care in cauza C-320/88 se pronunta in sensul ca ... angajamentul de a transfera proprietatea in sensul dreptului civil nu este totdeauna apt sa asigure transferul dreptului efectiv de a dispune de bun ca un proprietar. Invers, punerea efectiva la dispozitia cocontractantului a unui bun este un element care trebuie sa contribuie in mod normal la constatarea unui asemenea transfer (...) astfel ca obiectivele Directivei (Directiva a VI-a n.n.) ar fi compromise daca constatarea livrarii unui bun ar fi subsumata indeplinirii unor conditii care variaza de la un stat la alt stat membru.

 
 
 

In speta precizata, autoritatile fiscale au cerut vanzatorului plata TVA pentru vanzarea unei case si a terenului aferent, cumparatorul intrand in posesia (folosinta) acestora, insa transferul dreptului de proprietate nu a mai avut loc datorita falimentului acestuia.

 
 
 

In sensul Codului fiscal, sunt asimilate livrarilor de bunuri:

 
 
 

● predarea efectiva a bunurilor, in cazul unui contract cu plata in rate sau in cazul oricarui alt tip de contract care prevede ca proprietatea este atribuita cel mai tarziu in momentul platii ultimei sume scadente;

 
 
 

Aceasta dispozitie a Codului fiscal reprezinta de fapt o exceptie de la definitia generala a livrarii de bunuri, conform careia livrarea reprezinta transferul dreptului de a dispune de un bun, intrucat, conform naturii acestui tip de contract, transferul dreptului se face la momentul platii ultimei rate. Or, dispozitiile Codului fiscal mentioneaza in mod expres faptul ca operatiunea va deveni impozabila in momentul predarii efective a bunurilor, moment care, de cele mai multe ori, nu corespunde cu cel al transferului dreptului de proprietate.

 
 
 

Pe cale de consecinta, in cazul in care operatiunea este una impozabila, taxa pe valoarea adaugata va fi aplicata asupra intregii valori a contractului, la data la care bunul este predat cumparatorului.

 
 
 

● transferul de proprietate asupra bunurilor prin executare silita;

 
 
 

In mod firesc, conform dispozitiilor Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor prin executare silita va fi considerat operatiune impozabila numai in cazul in care debitorul executat silit este o persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa.


 


 

Din punct de vedere procedural, Normele meto dologice de aplicare a Codului fiscal, transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor prin executare silita va fi considerat operatiune impozabila numai in cazul in care debitorul executat silit este o persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa.

 
 
 

Din punct de vedere procedural, Normele meto dologice prevad, in cuprinsul punctului 75, faptul ca, in cazul bunurilor supuse executarii silite si, in mod firesc, daca operatiunea constituie livrare de bunuri, organelor de executare silita le revine obligatia emiterii fac- turii in numele si in contul debitorului.

 
 
 

Factura, pe langa elementele prevazute in cuprinsul art. 155, va cuprinde in mod obligatoriu si mentiunea Factura pentru operatiuni de executare silita.

 
 
 


In cazul in care plata se va face direct catre organele de executare si nu catre unitatile Trezoreriei Statului, acestea vor avea obligatia de a vira la bugetul de stat taxa incasata de la cumparator sau adjudecatar in termen de 5 zile lucratoare de la data la care adjudecarea a devenit executorie.

 
 
 

Debitorul persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa va trebui sa inregistreze in evidenta proprie operatiunea, pe baza facturii furnizate de catre organul de
executare, respectiv sa inscrie suma taxei aferente transferului prin executare silita cu semnul minus in decontul de taxa, la randul de regularizari din rubrica Taxa colectata a decontului.

 
 
 
  • trecerea in domeniul public a bunurilor din proprietatea persoanelor impozabile, in schimbul unei despagubiri, in conditiile prevazute de legislatia referitoare la proprietatea publica si la regimul juridic al acesteia;
 
 
 

Interpretarea stricta a textului Codului fiscal face trimitere doar la dispozitiile art. 8 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, care stipuleaza faptul ca:

 
 
 

Trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul so cietatilor comerciale, la care statul sau o unitate administrativ-teritoriala este actionar, se poate face numai cu plata si cu acordul adunarii generale a actionarilor societatii comerciale respective. In lipsa acordului mentionat, bunurile societatii comerciale respective pot fi trecute in domeniul public numai prin procedura exproprierii pentru cauza de utilitate publica si dupa o justa si prealabila despagubire.

 
 
 

SFATUL NOSTRU

 
 
 

Cu toate acestea, consideram ca aceasta prevedere legala trebuie interpretata in mod extensiv, intrucat notiunea de persoane impo- zabile, astfel cum este reglementata de dispozitiile art. 127, cuprinde in primul rand persoanele care desfasoara, de o maniera independenta si indiferent de loc, activitati economice, indiferent de modul de
organizare al persoanelor si, in consecinta, de structura actionariatului acestora.

 
 
 

Asadar, pentru interpretarea prezentei prevederi a Codului fiscal, consideram ca cea mai potrivita trimitere ar fi cea spre dispozitiile Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauze de utilitate publica. Aceasta, in cuprinsul art. 1, prevede ca: Exproprierea de imobile, in tot sau in parte, se poate face numai pentru cauza de utilitate publica, dupa o dreapta si preala- bila despagubire, prin hotarare judecatoreasca.

 
 
 
  • preluarea bunurilor mobile corporale, pentru a fi folosite in scopuri diferite de activitatea economica desfasurata, daca taxa a fost dedusa total sau partial;
  • preluarea bunurilor mobile corporale, pentru a fi puse la dispozitia altor persoane, daca taxa a fost dedusa total sau partial;
 
 
 

● preluarea bunurilor mobile corporale achizitionate sau produse, altele decat bunurile de capital, pentru a fi utilizate in scopul unor operatiuni care nu dau drept integral de deducere, daca taxa a fost dedusa total sau partial;

 
 
 

Prevederile in discutie constituie sursa principiului conform caruia livrarile catre sine sunt intotdeauna, cu exceptia operatiunilor scutite fara drept de deducere, operatiuni taxabile.

 
 
 

In concret, din cauza principiului de functionare TVA taxa colectata, taxa deductibila si conform naturii acesteia, de impozit indirect suportat de consumatorul final, in cazul livrarilor catre sine si al actelor cu titlu gratuit, persoana impozabila va deveni consumator final si deci persoana obligata la plata.

 
 
 

In sens contrar, daca aceste operatiuni nu ar fi considerate impozabile,ne-am afla in fata unei situatii in care bunurile ar fi consumate fara a fi taxate, fapt ce ar contraveni dispozitiilor Codului fiscal si principiului sus-enuntat.

 
 
 

Totodata, consideram ca aceste dispozitii ale Codului fiscal sunt incidente si in cazul in care preluarea bunurilor este ocazionata de incetarea activitatii persoanei (faliment), daca taxa a fost dedusa.

 
 
 

bunurile constatate lipsa in gestiune;

 
 
 

In mod firesc, avand in vedere principiile taxei pe valoarea adaugata, bunurile constatate lipsa in gestiune ce nu pot fi imputate vor fi considerate livrari de bunuri si, prin urmare, operatiuni impozabile intrucat lipsa acestora duce la imposibilitatea colectarii ulterioare, prin operatiuni economice (livrare/prestare de servicii) a taxei.

 
 
 

Totodata, din aceasta sfera sunt excluse:

 
 
 

- bunurile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a unor cauze de forta majora;

 
 
 

- bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate si a activelor corporale fixe, casate dupa expirarea duratei normale de viata;

 
 
 

- perisabilitatile.

 
 
 

Asadar, la o prima analiza a textului de lege in discutie, poate fi observat faptul ca legiuitorul a tratat doar situat iile in care bunurile unui agent economic au ajuns in postura de a nu mai putea fi utilizate (valorificare), omitand situatia lipsei totale, din diferite cauze, a acestora.

 
 
 

Cu privire la prima exceptie bunurile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a unor cauze de forta majora, Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, in forma valabila pana la data de 31 decembrie 2007, precizau faptul ca prin cauzele de forta majora se intelege:

 
 
 

● incendiile, dovedite prin documente de asigurare si/sau alte rapoarte oficiale;

 
 
 

● razboaiele, razboaiele civile, actele de terorism,

 
 
 

● sau orice alte evenimente calificate astfel prin Codul civil.

 
 
 

Odata cu modificarea de la data de 1 ianuarie 2008 a Codului fiscal si a Normelor metodologice de aplicare a acestuia, lacuna textului de lege evidentiata in paragraful anterior a fost suplinita, in aceeasi sfera a exceptiilor, pe langa bunurile distruse fiind incluse si bunurile lipsa in materialitatea lor bunurile pierdute ori furate, dovedite legal.

 

 

           Asadar, in legatura cu prima categorie, cea a bunurilor pierdute, Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, dupa cum au fost modificate prin Hotararea Guvernului nr. 1.579 din 2007 precizeaza faptul ca acestea reprezinta bunurile disparute in urma unor calamitati naturale, cum ar fi inundatiile, alunecarile de teren, sau a unor cauze de forta majora.

 

            Totodata si cu privire la bunurile furate, Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal aduc precizari suplimentare, mentionand faptul ca acestea reprezinta bunurile lipsa din gestiune, neimputabile, pentru care persoana impozabila poate prezenta dovada constatarii furtului de catre organele de politie....

 

 

            Pe de alta parte, legiuitorul mai face si o alta mentiune cu privire la aceasta categorie de bunuri, probabil pentru a realiza o corespondenta cu prevederile art. 21 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal, prin enuntarea faptului ca dovada constatarii furtului de catre organele de politie este acceptata de catre societatile de asigurari.

 

 

            Regimul fiscal al bunurilor distruse sau lipsa din gestiune

 

 

            Codul fiscal, prin art. 128 alin. (8), scoate de sub incidenta impozitarii cu TVA, neconsiderandu-le livrari de bunuri, urmatoarele operatiuni:

 

● bunuri distruse ca urmare a calamitatilor naturale sau a cauzelor de forta majora, precum si bunuri pierdute ori furate, dovedite legal;

 

● bunuri de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate.

 

 

            Chiar daca astfel de situatii scapa de impozitarea cu TVA (inclusiv de ajustare), nu acelasi lucru putem spune despre cheltuiala inregistrata, care va fi deductibila la impozitul pe profit doar in conditiile in care societatea comerciala are incheiate contracte de asigurare pentru aceste bunuri.

 

            Plata despagubirii realizata de catre societatile de asigurare nu este impozabila deoarece astfel de operatiuni (... de asigurare ...) sunt scutite de TVA conform art. 142 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, motiv pentru care societatile comerciale, beneficiare a primelor de despagurbire, nu sunt obligate sa colecteze TVA la aceste sume.

 

 

            Cazul I bunuri distruse sau degradate ori disparute (inclusiv furturi) din patrimoniul societatii

 

 

            Astfel de cazuri pot aparea in situatii exceptionale cum sunt inundatii sau incendii etc.). Reamintim ca in cazul bunurilor distruse art. 128 alin. (8) devine operant doar in prezenta unor probe indubitabile cu privire la evenimentul produs, pe cale de consecinta intervenirea fortei majore (exemplu dovada de la politie cu privire la furt sau in cazul incendiilor, de la pompieri ca acesta nu este cauzat de o eroare umana).

 

            In prezenta unor astfel de dovezi, societatea beneficiara (pagubitul) nu trebuie sa colecteze TVA, pastrandu-si dreptul de deducere realizat la data achizitiei bunului conform art. 145 alin. (3) din Codul fiscal.

 

 

            In fapt, pastrarea dreptului de deducere semnifica excluderea de la obligativitatea efectuarii de catre contribuabil a ajustarilor prevazute la art. 149 din Codul fiscal. In acest sens, pct. 54 alin. (6) din Normele metodologice de aplicare a Titlului VI din Codul fiscal precizeaza ca nu se va face ajustarea taxei in astfel de situatii (inclusive pentru bunuri de capital considerate bunuri imobile).

 

 

            Cazul II bunuri distruse, degradate sau disparate din patrimoniul societatii, datorita altor cause

 

 

            Daca primul caz reprezinta un exemplu de neimpozitare, nu acelasi lucru putem spune si in acest caz, astfel ca putem intalni doua situatii distincte:

 

undefined undefined 1.       - bunurile sunt distruse in totalitate, dar exista fizic: intr-o astfel de situatie se datoreza TVA deoarece evenimentul nu este precizat la art. 128 alin. (8) din Codul fiscal. In opinia noastra, intodeauna, in materie fiscala, normele derogatorii de la regula generala, cum este si alin. (8) din art. 128, trebuie interpretate strict, pentru a nu extinde nepermis textul de lege constatand astfel o incalcare a vointei clar exprimate de legiuitor (exceptarea de la aplicarea textului de lege doar a bunurilor distruse ca urmare a calamitatilor naturale sau fortei majore).

 

            In fapt, impozitarea bunurilor distruse in astfel de conditii se face prin ajustarea taxei deduse initial, daca bunurile de capital au fost achizitionate dupa aderare.

 

undefined undefined 2.       - bunurile sunt distruse in totalitate si nu mai exista fizic: casarea nu mai este posibila astfel ca operatiunea va fi considerata o livrare catre sine, conform art. 128 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal.

 

            Baza de impozitare o reprezinta valoarea ramasa neamortizata in contabilitate, pentru bunurile neimputabile (daca amortizarea s-a realizat complet, nu se va calcula TVA, baza de impozitare fiind zero).

 

            Pentru bunurile lipsa, imputabile, baza de impozitare o reprezinta suma imputata care nu poate fi mai mica decat valaorea contabila ramasa neamortizata (pentru cele amortizate complet se aplica regula anterioara).

 

            Cazul III deteriorarea sau distrugerea bunurilor este doar partiala, putand fi reparate si utilizate

 

 

            Daca beneficiarul repara bunurile in ateliere proprii, TVA aferenta materialelor achizitionate in vederea repararii este deductibila, cheltuiala cu achizitia de materiale necesare operatiunilor de reparare fiind recuperata de la societatea de asigurari pe baza unui deviz (este interzis facturarea acestora catre societatile de asigurari deoarece nu se presteaza un serviciu acestora).

 

            Reparatiile facute de catre unitati specializate pot fi achitate acestora direct de catre societatile de asigurari, situatie in care operatiunea nu are un impact fiscal asupra proprietarului sau utilizatorului bunurilor (bunuri in regim de leasing).

 

 

            Pentru cheltuilelile de reparare angajate de catre proprietarul bunurilor sau utilizatorul in cadrul unui contract de leasing se va trimite factura de reparatii in original societatii de asigurari, fara ca aceasta sa deduca TVA (in caz contrar, sumele respective vor fi considerate de organele de control ca nedeductibile datorita lipsei facturii originale).

 

 

            TVA poate fi dedusa, daca societatea de asigurari accepta factura in copie, suma despagubita nu include taxa platita de proprietar sau utilizator.

 

 


            Cazul IV bunurile lipsa in timpul transportului

 

 


         Potrivit contractului incheiat intre transportator si beneficiarul transportului, societatea de transport este obligate sa-l despagubeasca pe beneficiar pentru contravaloarea bunurilor constatate lipsa pe timpul transportului.

 

Suma respectiva constituie o despagubire acordata pentru neindeplinirea obligatiilor contractuale (respective a contractului de transport).

 

           Potrivit art. 137 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, nu se cuprind in baza de impozitare daune-interese, stabilite prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, penalizari si orice alte sume solicitate pentru neindeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contractuale, daca sunt percepute peste preturile si/sau tarifele negociate.

 

 

            Sumele care nu se cuprind in baza de impozitare se refera strict la sumele care reprezinta penalitatile sau daunele-interese percepute de beneficiarul transportului.

 

       Pentru sumele reprezentand valoarea bunurilor lipsa pe timpul transportului, beneficiarul transportului are obligatia sa colecteze TVA, potrivit art. 128 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal. Aceasta operatiune reprezinta o autolivrare pentru care se va emite autofactura prevazuta la pct. 70 alin. (1) din Normele de aplicare a Titlului VI din Codul fiscal. Taxa colectata, fiind o cheltuiala pentru proprietarul bunurilor, se va recupera de la societatea de transport prin includerea in contravaloarea despagubirii.

 

            Facturarea pentru despagubire catre transportator se va intocmi, pentru a avea un document justificativ pentru inregistrarea in evidentele contabile. Desi potrivit art. 155 alin. (1) din Codul fiscal nu este obligatorie facturarea separata a despagubirilor, nu se interzice emiterea de facturi, dar se va tine cont ca aceste despagubiri nu se cuprind in baza impozabila a TVA si, prin urmare, pe factura nu se va mentiona TVA.

 

            Si in cazul bunurilor constatate lipsa pe timpul transportului, existenta asigurarii bunurilor face ca, pentru despagubirea incasata de la societatea de asigurari, sa nu se colecteze TVA.

 

 

         Normele de aplicare a Codul fiscal, in forma valabila pana la data de 31 decembrie 2007, stabileau, cu trimitere la dispozitiile art. 128 alin. (4) lit. d) faptul ca pentru activele corporale fixe de natura bunurilor de capital (definite conform prevederilor art. 125, respective 149, ale Codului fiscal), operatiunile de casare nu constituie livrare de bunuri, in conditiile in care:

 

● casarea bunurilor de capital are loc inainte de expirarea duratei normale de functionare, iar la achizitia, modernizarea, transformarea sau fabricarea acestora taxa nu a fost dedusa sau a fost dedusa total sau partial; si

 

dupa data aderarii, in legatura cu bunurile de capital, au avut loc operatiuni precum achizitia, fabricarea, constructia, prima utilizare dupa modernizare sau transformare a acestora.

 

 

            Totodata, textul de lege in discutie enunta faptul ca acestei situatii ii vor fi aplicabile prevederile Codului fiscal referitoare la ajustarea taxei deductibile.

 

 

            Actuala forma a Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal (in vigoare incepand cu data de 1 ianuarie 2008) elimina din enunt conditia casarii inainte de expirarea duratei normale de functionare, insa pastreaza aceeasi conditie ca pentru bunurile in discutie, dupa caz, achizitionarea, fabricarea, constructia, prima utilizare dupa modernizare sau transformare sa fi avut loc dupa data aderarii.

 

 

            In acest sens, apreciem ca neindeplinirea conditiei achizitionarii, fabricarii utilizarii, etc. a bunurilor dupa data aderarii transforma casarea acestora intr-o livrare de bunuri, deci o operatiune taxabila pentru care societatea va trebui sa colecteze taxa.

 

 

            Totodata, la o analiza detaliata poate fi observata conditia esentiala a aplicarii acestei prevederi legale, respective indeplinirea procedurilor de casare.

 

 

          Cu privire la acestea, punctul 716 din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal prevad faptul ca Prin casarea unui mijloc fix se intelege operatia de scoatere din functiune a activului respectiv, urmata de dezmembrarea acestuia si valorificarea partilor componente rezultate, prin vanzare sau prin folosirea in activitatea curenta a contribuabilului.

 

 
 
 

Prin urmare, pentru ca operatiunea de casare sa fie realizata in conformitate cu prevederile legale, este necesar ca toate conditiile mentionate anterior (scoaterea din functiune, dezmembrarea, valorificarea prin vanzarea sau prin refolosire) sa fie indeplinite in mod cumulativ.

 
 
 

In practica, daca de cele mai multe ori primele doua obligatii au fost indeplinite, sunt foarte dese cazurile in care partile componente ale mijloacelor fixe nu au fost, in sensul prevederilor legale, valorificate situatii care au dus la considerarea operatiunii ca fiind livrare de bunuri.

 
 
 

Prin urmare, consideram faptul ca pentru aplicarea dispozitiilor in discutie este necesara indeplinirea prevederilor legale cu privire la casare, respectiv intocmirea documentelor prevazute in O.M.F.P. nr. 1.850/2004 Proces-verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe/de declasare a unor bunuri materiale si valorificarea partilor componente rezultate in urma casarii.

 
 
 

Cu titlu de observatie suplimentara mentionam faptul ca neindeplinirea conditiei valorificarii partilor componente rezultate prin casare conduce si la nedeductibilitatea cheltuielii ocazionate de casare, conform tezei a 2-a a punctului 716 din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal.

 
 
 

Asadar, pot fi identificate 2 regimuri pe care casarea bunurilor le poarta:

 
 
 

1. Pentru activele corporale fixe de natura bunurilor de capital (definite conform prevederilor art. 125, respectiv 149, ale Codului fiscal), operatiunile de casare realizate inainte de expirarea duratei normale de functionare nu constituie livrare de bunuri daca la achizitia, modernizarea, transformarea sau fabricarea acestora taxa nu a fost dedusa sau daca a fost dedusa total sau partial.

 
 
 

2. In conditiile in care:

 
 
 

● casarea bunurilor de capital are loc inainte de expirarea duratei normale de functionare, iar la achizitia, modernizarea, transformarea sau fabricarea acestora taxa nu a fost dedusa sau a fost dedusa total sau partial;

 
 
 

● dupa data aderarii, in legatura cu bunurile de capital, au avut loc operatiuni precum achizitia, fabricarea, constructia, prima utilizare dupa modernizare sau transformare a acestora. Vor fi aplicabile prevederile Codului fiscal referitoare la ajustarea taxei deductibile.

 
 
 

● orice distribuire de bunuri din activele unei firme, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial.

 
 
 

Astfel, daca taxa pe valoarea adaugata a fost dedusa, total sau partial, legea fiscala asimileaza distribuirea activelor unei persoane impozabile unei livrari de bunuri efectuate cu plata deci unei operatiuni impozabile.

 
 
 

Deoarece majoritatea bunurilor aflate in prezent in patrimoniul societatilor comerciale au fost achizitionate cu TVA, exista totusi cateva situatii in care, pentru aceste bunuri, nu s-a dedus TVA la cumparare:

 
 
 

- Bunurile au fost achizitionate inainte de data de 1 iulie 1993

 
 
 

Aceasta ipoteza face referire la bunurile care au intrat in patrimoniul societatii, prin cumparare, inainte de data intrarii in vigoare a O.G. nr. 3/1992 (ordonanta care a introdus TVA in sistemul fiscal romanesc), deci fara a se deduce TVA.

 
 
 

Aprecierea situatiei in discutie trebuie realizata tinand cont de faptul ca art. 145 al Codului fiscal dispune ca orice persoana impozabila are dreptul sa deduca taxa aferenta achizitiilor. Or, la data la care aceste active au fost achizitionate, operatiunea nu era grevata de taxa.

 
 
 

In acelasi sens, consideram incidenta prevederea art. 146 alin. (1) al Codului fiscal, care impune existenta unei facturi drept conditie pentru deducerea taxei datorate sau achitate. Insa, avand in vedere situatia de fapt, si in acest caz, la momentul achizitiei, lipsea legiferarea TVA.

 
 
 

Concluzie: pentru aceste bunuri, nu se datoreaza TVA colectata, deoarece nu a fost dedusa la data achizitiei!

 
 
 

- Bunurile au intrat in patrimoniul societatii ca aport de capital

 
 
 

Legislatia TVA din 1993 pana in 2006 a prevazut, de regula, ca aportul de bunuri la capitalul social nu este purtator de TVA. Cu rare exceptii, aceasta este situatia care se poate intalni cel mai frecvent in practica.

 
 
 

In concluzie, avand in vedere faptul ca aporturile la capitalul social nu sunt purtatoare de TVA, pentru aceste bunuri nu se va colecta TVA la distribuirea catre actionari/asociati.

 
 
 

● Furnizarea de programe informatice software standard, pe discheta sau pe un alt suport pentru date.

 
 
 

 
 
 

Programele informatice software standard reprezinta

orice software ce indeplineste urmatoarele conditii:

❏ este produs ca un bun de folosinta generala;

❏ contine date inregistrate;

❏ este comercializat ca atare;

❏ dupa instalare si, eventual, dupa o scurta perioada de training, poate fi utilizat in mod independent de catre clienti, in formatul standard, pentru aceleasi aplicatii si functii.

 
 
 

 
 
 

Includerea furnizarii de programe informatice standard in sfera livrarilor de bunuri este realizata de dispozitiile Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal.

 
 
 

Conditii:

 
 
 

Astfel, pentru a fi considerata livrare de bunuri, furnizarea de programe informatice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

 
 
 

● sa fie realizata pe discheta sau pe alt suport pentru date;

 
 
 

● sa fie insotita de o licenta obisnuita, care interzice copierea si distribuirea programelor si care permite instalarea acestora doar pe un anumit numar de statii de lucru;

 
 
 

● numarul de statii pe care este permisa instalarea programului informatic trebuie sa fie egal cu numarul de dischete sau de alte suporturi purtatoare de date furnizate.

 
 
 

 
 
 

Situatii de exceptie

Pe langa operatiunile sus-mentionate, care sunt considerate livrari de bunuri, Codul fiscal prevede, de asemenea, in mod expres si unele situatii ce imbraca un regim particular, si anume:

regimul transferurilor succesive ale dreptului de proprietate asupra bunurilor;

transferul activelor;

structura de comisionar.

 
 
 

Cu privire la transferurile succesive ale dreptului de proprietate asupra bunurilor, Codul fiscal prevede faptul ca fiecare transfer este considerat o livrare separata a bunului, chiar si in conditiile, des intalnite in practica, in care bunul este transportat direct la beneficiarul final.

 
 
 

Referitor la cea de-a doua situatie particulara, Codul fiscal instituie regula conform careia operatiunea de transfer al activelor nu va fi considerata livrare de bunuri si, prin urmare, operatiune impozabila, indiferent daca:

 
 
 

● transferul activelor se face partial sau total;

 
 
 

● este urmarea unei operatiuni precum divizarea sau fuziunea;

 
 
 

● operatiunea este facuta cu plata sau fara plata;

 
 
 

● operatiunea constituie aport in natura la capitalul unei societati.

 
 
 

De asemenea, subliniem faptul ca, pentru ca operatiunile de transfer al activelor sa nu constituie livrare de bunuri, este necesar ca cesionarul activelor sa indeplineasca calitatea de persoana impozabila,indiferent daca este sau nu inregistrata in scopuri de taxa.

 
 
 

De asemenea, avand in vedere natura operatiunii (care, de fapt, reprezinta o modalitate de continuare a activitatii economice sub o noua forma de organizare) si dispozitiile Codului fiscal, cesionarul este considerat succesorul in drepturi si obligatii al cedentului, atat in ceea ce priveste ajustarea dreptului de deducere, cat si in ceea ce priveste livrarile catre sine.

 
 
 

Conform prevederilor Normelor metodologice, in situatia in care cesionarul nu indeplineste conditia de persoana impozabila, transferul activelor va fi considerat livrare de bunuri, intrand astfel in sfera operatiunilor impozabile.

 
 
 

Potrivit dispozitiilor Codul fiscal, se considera ca un comisionar persoana impozabila, care actioneaza in nume propriu, dar in contul altei persoane in calitate de intermediar intr-o livrare de bunuri, a achizitionat si livrat bunurile respective el insusi.

 
 
 

Conditii:

 
 
 

Normele metodologice prevad totodata ca obtinerea calitatii de cumparator si, ulterior, revanzator de catre comisionar este tinuta de indeplinirea urmatoarelor conditii:

 
 
 

- primeste de la vanzator o factura sau orice alt document ce serveste drept factura emisa pe numele sau, si

 
 
 

- emite o factura sau orice alt document care ii serveste drept factura cumparatorului.

 
 
 

Livrarile de bunuri efectuate prin intermediul unei persoane impozabile care actioneaza in nume propriu, dar in contul altei persoane livrarile efectuate prin comisionar nu trebuie confundate cu livrarile efectuate prin intermediul unei persoane impozabile ce actioneaza atat in numele, cat si in contul altei persoane livrarile efectuate prin intermediul mandatarului.

 
 
 

In acest din urma caz, livrarea are loc doar intre vanzator si cumparator, iar persoana interpusa (mandatarul) presteaza, de fapt, un serviciu de intermediere, in schimbul unui comision.

 
 
 

Conform prevederilor Codului fiscal, nu sunt considerate livrari de bunuri:

 
 
 

bunurile neimputabile, distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a unor cauze de forta majora, precum:

 
 
 

incendiile, dovedite prin documente de asigurare si/sau alte rapoarte oficiale;

 
 
 

razboaiele;

 
 
 

razboaiele civile, actele de terorism;

 
 
 

orice astfel de evenimente prevazute de Codul civil.

 
 
 

bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, in conditiile in care acestea nu sunt imputabile (iar degradarea calitativa a bunurilor se datoreaza unor cauze obiective, dovedite cu documente) si se face dovada ca bunurile s-au distrus si nu mai pot fi introduse in circuitul economic. Totodata, in aceasta sfera sunt incluse si activele corporale fixe, casate dupa expirarea duratei normale de functionare;

 
 
 

perisabilitatile, in limitele stabilite prin dispozitiile H.G. nr. 831/2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilitate la marfuri in procesul de comercializare, respectiv prin Ordinul ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului nr. 347/2003;

 
 
 

bunurile acordate gratuit din rezerva de stat, ca ajutoare umanitare externe sau interne;

 
 
 

bunurile acordate in mod gratuit ca mostre, in cadrul campaniilor promotionale, pentru incercarea produselor sau pentru demonstratii la punctele de vanzare, alaturi de alte bunuri, acordate in scopul stimularii vanzarilor, in conditiile in care, conform prevederilor art. 21 al Codului fiscal, exista un contract scris in acest scop;

 
 
 

bunurile de mica valoare, acordate in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare, in conditiile in care valoarea totala a acestora in cursul unui an calendaristic se incadreaza in limita a 3 la mie din cifra de afaceri.

 
 
 

Totodata, in aceasta sfera sunt incluse si bunurile acordate in mod gratuit potrivit destinatiilor si in limitele prevazute de lege, bunuri precum masa calda pentru mineri, echipamentele de lucru si de protectie etc.

 
 
 

Prevederea in discutie face referire doar la actiunile de sponsorizare/mecenat efectuate in natura, nu si la cele efectuate in bani! Depasirea plafoanelor mentionate de Codul fiscal sau de legislatia speciala transforma aceste operatiuni in livrari de bunuri, deci in operatiuni impozabile.

 
 
 

Prin urmare, pentru valoarea care depaseste plafoanele, taxa pe valoarea adaugata dedusa va fi colectata prin decontul aferent perioadei in care persoana impozabila depune declaratiile financiare anuale.

 

 

Autor:

Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!

Votati articolul "TVA la livrarea de bunuri":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi





Atentie contabili!
TVA redus in 2019 - ce capcane ascunde O.U.G. nr. 89/2018?

Descarcati GRATUIT Raportul Special realizat de specialisti

Abonati-va la Newsletter-ul InfoTva.ro si descarcati GRATUIT Raportul Special "Cote reduse de TVA in 2019"
Club Contabilitate

VIDEO

X
Atentie contabili!
TVA redus in 2019 - ce capcane ascunde O.U.G. nr. 89/2018?

Descarcati GRATUIT Raportul Special realizat de specialisti.
Abonati-va la Newsletter-ul InfoTva.ro si descarcati GRATUIT Raportul Special.

"Cote reduse de TVA in 2019"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016