Tags: creante, contract de mediere, scaderea din evidente a createlor
Avem un contract de mediere prin care firma noastra renunta la o suma datorata de catre un client pentru un serviciu prestat. Nu s-a constituit provizion pentru suma respectiva. La stingerea creantei ce cont de cheltuiala folosim si daca aceasta cheltuiala este deductibila? Multumim!
Raspunsul specialistului:
Contractul de mediere este documentul incheiat intre partile aflate in conflict, pe de o parte si mediator, pe de alta parte, inainte de desfasurarea sedintelor propriu zise. Acesta se incheie in forma scrisa si trebuie sa cuprinda o serie de clauze obligatorii, prevazute de lege, in lipsa carora acesta este sanctionat cu nulitatea absoluta.
Obiectul contractului de mediere il constituie rezolvarea conflictului intervenit intre doua sau mai multe parti, prin procedura medierii.
Din informatiile prezentate, retinem ca in urma operatiunii de mediere, s-a convenit renuntarea la incasarea unei facturi de prestari de servicii si implicit, la scoaterea din evidenta a clientului respectiv.
Din punct de vedere contabil, potrivit prevederilor OMFP nr. 1802/2014, privind situatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate, creantele se prezinta in bilant la valoarea lor probabila de incasat.
Atunci cand se estimeaza ca o creanta nu se va incasa integral, in contabilitate se inregistreaza ajustari pentru depreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera, iar atunci cand nu mai este posibila incasarea ei se scoate din evidenta.
Scoaterea din evidenta, in speta d-voastra, s-a efectuat in baza contractului de mediere.
Initial, ati inregistrat deprecierea creantei respective prin articolul contabil:
6814 = 491
„Cheltuieli de exploatare „Ajustari pentru deprecierea
privind ajustarile pentru creantelor – clienti”
deprecierea activelor
circulante”
La sfarsitul anului 2020, in urma scoaterii din evidenta a creantei respective, ca urmare a intelegerilor convenite prin mediere, se efectueaza urmatoarele inregistrari:
491 = 7814
„Ajustari pentru deprecierea „Venituri din ajustari pentru
creantelor – clienti” deprecierea activelor circulante”
654 = 4118
„Pierderi din creante „Clienti incerti
si debitori diversi” sau in litigiu”
Din punct de vedere al prevederilor fiscale, veniturile si cheltuielile implicate sunt tratate astfel:
- cheltuielile din ”ct. 6814” au fost considerate nedeductibile, la momentul constituirii lor,
- veniturile inregistrate in ”ct. 7814” sunt neimpozabile, conform prevederilor art. 23 lit. d) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile ulterioare deoarece au rezultat din anularea sumelor cu deprecierea creantelor care au fost nedeductibile initial,
- suma inscrisa in ”ct. 654” este nedeductibila deoarece se incadreaza in prevederile art. 25 alin. (4) lit h), in sensul ca anterior, valoarea deprecierii nu a fost acoperita ”de provizion, potrivit art. 26”.
de
Redactia InfotvaRedactia InfoTVA are un colectiv de 3 autori specializati din domeniul fiscal. Zilnic aducem in atentia dvs. tot ce este nou legat de aplicarea regimului TVA, intocmirea corecta a facturilor, depunerea declaratiilor si obligatiile fiscale care le revin angajatorilor. Explicam in mod detaliat modificarile aparute si oferim solutii practice pentru orice dilema generata de noutatile cotidiene!
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri
Intrebare: Pentru o societate care are un litigiu cu un client s-a deschis o actiune civila, al carei obiect il reprezinta inselaciunea privind facturile emise si neachitate la scadenta. Statusul procesului este: urmarire penala. Se poate constitui in acest caz un provizion pentru creanta neincasata in cursul anului 2024, sau acesta se poate constitui doar la sfarsitul anului? Creanta nu are o depasire de peste 270 zile de la data scadentei. Multumesc!
vezi AICI raspunsul specialistilor << Intrebare: Firma noastra are in sold o suma reprezentand contul 418, Clienti facturi neintocmite, din anii trecuti ( 2009-2010), reprezentand avize de insotire a marfii, adica marfa livrata conform unui contract de consignatie (facturare pe masura vanzarii). Clientul a intrat in procedura de insolventa in anul 2022 si este in aceeasi situatie si in prezent, urmatorul termen la Tribunal fiind septembrie 2024. Firma noastra a actionat in judecata clientul, dar nu am putut recupera nimic. Intelegem ca nu...
vezi AICI raspunsul specialistilor << Intrebare: Cum se inchid in contabilitate clientii care au intrat in faliment sau cei care sunt activi, dar de la care nu se recupereaza soldul deoarece nu exista bunuri, din punct de vedere al impozitului pe profit? Client facturat in august 2016, cu scadenta in octombrie 2016. Ne-am judecat cu el, am castigat procesul, insa nu exista bunuri pentru executare. Client facturat in august, septembrie, noiembrie 2015, cu scadenta in decembrie 2015, trecut la clienti incerti in 2017. Contul 4118 prezinta sold.
vezi AICI raspunsul specialistilor << Intrebare: Incepand cu 01.01.2024 ajustarea creantelor clientilor care au scadenta depasita cu 270 de zile este deductibila fiscal in procent de 30%. Deci daca avem un client la care in februarie 2024, avem facturi depasite cu 270 de zile de la scadenta, ajustarea 30% din valoarea creantei inclusiv TVA este deductibila fiscal la calculul impozitului pe profit aferent trim 1 an 2024. Daca avem un client la care s-a constituit ajustare in 2023, in procent de 50%, aceasta ramane nemodificata in 2024?
vezi AICI raspunsul specialistilor << Intrebare: Imprumut acordat intre parti afiliate in care societatea imprumutatoare nu mai poate recupera imprumutul acordat. Care ar fi implicatiile fiscale la trecerea pe cheltuieli a sumei imprumutate, societatea este platitoare de impozit pe profit. Inchiderea sumei nerecuperate cu suma creditata firmei de catre administratorul firmei imprumutatoare? Va rog sa imi comunicati opinia si implicatiile fiscale ale celor doua proceduri de stingere a imprumutului nerecuperat. Multumesc anticipat.
vezi AICI raspunsul specialistilor << Intrebare: Firma A are in evidenta clienti neincasati - firma B -in suma de 450.000 lei. Facturiile au fost emise de catre firma A in perioada 01.10.2010-31.12.2019, fiind calculate si achitate toate impozitele si taxele aferente acestor venituri (impozit profit si TVA). Actionarul majoritar al firmei B, in perioada 2010-2019 a fost actionar si in firma A. Se pot considera aceste sume neincasate de catre firma A ca ajustari pentru deprecierea creantelor, inregistrate potrivit reglementariilor contabile?
vezi AICI raspunsul specialistilor <<