Frauda TVA: Cum dispar miliarde din bugetul UE

Frauda in materie de TVA la importuri

TVA la importuri si proceduri simplificate

Auditul Curtii Europene de Conturi (2021 – mai 2024)

Constatari principale:

Concluzii si recomandari

Frauda cu firme fantoma si mecanismele de evitare a TVA

Inspectia fiscala - Preventie si Contestatii

Vezi AICI detalii

Examen Consultant Fiscal 2026

Vezi AICI detalii

Marea Carte Verde a Monografiilor Contabile - Editie revizuita stick USB

Vezi AICI detalii

Frauda cu firme fantoma reprezinta un tip de evaziune fiscala bazata pe neplata taxei pe valoare adaugata (TVA) catre autoritatile statului. Aceasta practica este realizata de persoane sau entitati care profita de regulile de functionare ale sistemului de TVA. In esenta, un comerciant incaseaza TVA de la clienti, dar nu o mai vireaza bugetului public, disparand inainte ca obligatiile fiscale sa fie verificate. Din acest motiv, entitatea respectiva este denumita „firma fantoma”.

Exista mai multe forme ale acestei fraude, cea mai raspandita fiind frauda de tip carusel. In cadrul acesteia, bunurile si sumele de TVA sunt tranzactionate intre mai multe firme, adesea din state diferite, intr-un circuit repetitiv care genereaza rambursari ilegale de TVA.

Modul normal de functionare al TVA

In regim obisnuit, o companie care desfasoara activitati comerciale colecteaza TVA atunci cand vinde bunuri sau servicii si plateste TVA atunci cand face achizitii. TVA-ul platit poate fi dedus, iar firma trebuie sa vireze statului diferenta dintre TVA-ul incasat si cel deductibil. Practic, societatile comerciale actioneaza ca intermediari intre consumatori si autoritatile fiscale.

La nivelul Uniunii Europene, fiecare stat membru stabileste propriile cote de TVA. Totusi, livrarile intracomunitare de bunuri sunt scutite de TVA. Astfel, un furnizor nu aplica TVA la vanzarile catre clienti din alte state membre. In aceste conditii, exportatorul poate solicita rambursarea TVA-ului achitat la achizitie, fara a avea obligatia de a colecta TVA la vanzare.

Aceasta particularitate creeaza un cadru favorabil pentru fraude, deoarece statul poate rambursa TVA care, in realitate, nu a fost niciodata incasata. Desi acest fenomen este frecvent intalnit in Uniunea Europeana, scheme similare exista si in alte tari care aplica TVA, precum Singapore.

Frauda prin achizitie

Cea mai simpla forma de frauda cu firme fantoma este cunoscuta sub numele de frauda prin achizitie. In acest scenariu, o companie (A) importa bunuri dintr-un alt stat, operatiune care este scutita de TVA. Ulterior, compania A vinde bunurile pe piata interna unei alte firme (B), aplicand TVA la pretul de vanzare.

Desi compania B plateste TVA-ul catre A, aceasta din urma nu il declara si nu il vireaza statului, disparand ulterior. Compania B solicita deducerea TVA-ului platit, iar bunurile sunt vandute mai departe catre alte firme (C si D), fiecare deducand TVA-ul achitat si colectand TVA de la urmatorul cumparator. In final, produsele ajung la consumatorul final, iar statul pierde suma corespunzatoare TVA-ului incasat initial de firma A.

In aceasta schema, compania A este comerciantul disparut sau neplatitor, iar firmele intermediare sunt denumite comercianti tampon. Rolul acestora este de a fragmenta lantul tranzactional si de a ascunde legatura directa dintre frauda si consumatorul final.

Frauda de tip carusel

Frauda carusel functioneaza asemanator cu frauda prin achizitie, insa bunurile nu ajung la consumatori finali. In schimb, ele sunt revandute in mod repetat intre companii din diferite state membre.

Continuand exemplul anterior, daca ultima companie din lant (D) vinde bunurile unei firme (E) dintr-un alt stat membru, aceasta livrare este scutita de TVA. Compania D isi deduce TVA-ul platit anterior, dar nu colecteaza TVA la vanzare. In acelasi timp, statul ramburseaza TVA-ul dedus, desi o parte din aceasta suma nu a fost niciodata achitata de comerciantul disparut aflat mai devreme in lant.

Bunurile pot fi apoi reintroduse in circuit prin alte firme si alte tari, repetand schema de mai multe ori. Aceasta circulatie continua a marfurilor, fara consum final, da numele de „carusel” acestui tip de frauda.

Frauda prin tranzactie contrara

Frauda prin tranzactie contrara este o varianta mai sofisticata a fraudei carusel, conceputa pentru a ingreuna detectarea de catre autoritatile fiscale. In acest caz, fraudatorii utilizeaza doua lanturi comerciale paralele: unul aparent legal si altul fraudulos.

Primul tip de lant este cel cu pierdere de TVA, in care o firma dintr-un stat membru acumuleaza TVA deductibil prin achizitii interne, apoi vinde bunurile fara TVA catre clienti din alte state sau in afara UE.

Al doilea lant este cel contrar, in care aceeasi firma sau o entitate asociata importa bunuri dintr-un alt stat membru si le vinde pe piata interna, generand TVA de plata. TVA-ul colectat in acest lant este utilizat pentru a compensa TVA-ul deductibil rezultat din lantul fraudulos.

Prin separarea acestor circuite, legatura dintre rambursarea de TVA si comerciantul care nu a platit TVA-ul devine mult mai greu de identificat. Acest mecanism reduce sansele ca autoritatile fiscale sa descopere frauda si permite continuarea schemei pe perioade indelungate.

Ce spune Kovesi despre acest tip de frauda

Sefa Parchetului European a subliniat ca frauda cu TVA „este una dintre cele mai atractive activitati criminale din Europa”. „In ceea ce priveste frauda cu TVA, vedem o implicare sistemica a grupurilor de criminalitate organizata. Aceste grupuri care initial luau profituri din trafic de droguri sau persoane, investesc aceste profituri in frauda cu TVA, devin mult mai bogate, mult mai puternice”, a punctat Laura Codruta Kovesi la Interviurile Digi24.ro.

Kovesi mai adauga si ca „Grupurile mafiote incearca sa ia controlul asupra acestor scheme infractionale, au foarte multe profituri ilicite, bani care provin din trafic de droguri sau persoane, trebuie sa investeasca aceste sume de bani, iar crearea unor companii fictive presupune sa ai bani cash, persoane care au cunostinte in domeniul financiar, iar aceste grupuri mafiote incearca sa preia controlul. Cum fac acest lucru? Prin violenta”.