Politicile UE privind justitia si afacerile interne intra intr-o noua era

Tags: politicile ue, criminalitatea transfrontaliera, afaceri, comisia europeana

Ziua de 1 decembrie 2014 marcheaza o etapa importanta pentru cooperarea politieneasca si judiciara in materie penala la nivelul Uniunii Europene. Incepand cu aceasta data, la 5 ani de la intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, atributiile normale ale Comisiei si ale Curtii de Justitie se aplica si actelor din acest domeniu, dupa cum se aplica in orice alt domeniu al dreptului UE.

Este inceputul unei noi ere pentru intregul domeniu al justitiei si afacerilor interne, dat fiind ca inceteaza actualele limitari ale controlului judiciar exercitat de catre Curtea Europeana de Justitie si ale rolului Comisiei de gardian al tratatelor in ceea ce priveste cooperarea judiciara in materie penala. Astfel, Comisia va avea competenta de a lansa actiuni in constatarea neindeplinirii obligatiilor in cazul in care legislatia UE – convenita in prealabil in unanimitate de statele membre - nu a fost pusa in aplicare in mod corect.

Prim-vicepresedintele Frans Timmermans a explicat insemnatatea acestei schimbari atat pentru cetatenii europeni, cat si pentru sistemele europene de politie si de justitie penala:"Europa nu inseamna doar piata unica sau uniunea economica si monetara, ci si zona europeana de libertate, securitate si justitie de care dispun cetatenii sai. Astazi, politicile privind justitia si afacerile interne sunt puse, in sfarsit, pe acelasi plan cu celelalte politici ale UE. Astfel, facem un pas inainte pe calea sporirii transparentei si a caracterului lor democratic. De acum inainte, controlul jurisdictional exercitat de catre Curtea de Justitie si atributiile de asigurare a respectarii legislatiei pe care le detine Comisia se vor aplica si masurilor de cooperare politieneasca, precum si actelor din domeniul dreptului penal, consolidand astfel drepturile cetatenilor si securitatea juridica."

Pana acum, cooperarea politieneasca si judiciara in materie penala reprezenta ultima parte ramasa din asa-zisul "al treilea pilon" al legislatiei Uniunii, care acoperea la inceput intregul domeniu al justitiei si afacerilor interne. Transformarea acestui pilon a inceput odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona la 1 decembrie 2009. Perioada de tranzitie de cinci ani le-a permis statelor membre si Comisiei sa se pregateasca in mod corespunzator pentru efectuarea acestei schimbari, asigurand o tranzitie treptata catre noi modalitati de legiferare si de control judiciar in domeniu.

In acest sens, Comisia a adoptat la 28 noiembrie propuneri de abrogare a 24 de acte caduce din acest domeniu, dat fiind ca acestea nu mai sunt pertinente sau au fost inlocuite de alte masuri. Din motive de securitate juridica, Comisia considera oportun ca masurile mentionate in respectiva propunere sa fie abrogate de catre Parlamentul European si Consiliu.

O Europa deschisa si sigura
Garantarea libertatii, a securitatii si a justitiei constituie un obiectiv esential pentru Uniunea Europeana. Din 1999, cand a intrat in vigoare Tratatul de la Amsterdam, s-au realizat numeroase progrese in ceea ce priveste garantarea unei Europe deschise si sigure, bazata pe respectarea drepturilor fundamentale si pe vointa de a se pune in serviciul cetatenilor europeni: s-a convenit asupra unui sistem european comun de azil, care a imbunatatit standardele aplicabile pentru persoanele care au nevoie de protectie. Spatiul Schengen – una dintre cele mai importante realizari ale proiectului european – a fost consolidat. Iar legislatia si cooperarea practica furnizeaza, in prezent, instrumente comune care contribuie la protejarea intreprinderilor si a economiilor europene de formele grave de criminalitate si de criminalitatea organizata.

Dimitris Avramopoulos, comisarul european pentru migratie, afaceri interne si cetatenie, a declarat: "Data de 1 decembrie reprezinta sfarsitul perioadei de tranzitie pentru politicile JAI si inceputul unui nou capitol caracterizat de responsabilitati suplimentare in domeniul migratiei si al afacerilor interne. Activitatea UE in materie de migratie, azil si securitate are o importanta capitala pentru garantarea unei Europe in care toti cetatenii ei sa poata locui si munci intr-un spatiu deschis, prosper si sigur. Multe provocari se mentin si in continuare, stim ca nu exista solutii facile, dar exista o puternica vointa politica si sunt convins ca, actionand impreuna, vom reusi."

Un spatiu european al justitiei si drepturilor fundamentale
In ultimii ani, Comisia a pus bazele unui veritabil spatiu european al justitiei si drepturilor fundamentale, bazat pe incredere reciproca si aflat in serviciul cetatenilor europeni. Au fost deja facuti pasi importanti in aceasta directie: noi norme ale UE privind drepturile victimelor, consolidarea dreptului la un proces echitabil pentru persoanele suspectate in cadrul procedurilor penale si facilitarea recunoasterii hotararilor judecatoresti au imbunatatit accesul la justitie, in timp ce propunerile Comisiei privind protectia datelor cu caracter personal sunt menite sa consolideze drepturile fundamentale si piata unica digitala.

Vera Jourova, comisarul pentru justitie, consumatori si egalitate de gen, a precizat: "Cetatenii se asteapta ca guvernele lor sa le ofere justitie, protectie si echitate – iar in acest scop este nevoie de actiuni comune la nivel european, care sa aiba la baza valorile noastre comune. Si, pe masura ce cetatenii studiaza, lucreaza, fac afaceri, se casatoresc si au copii, din ce in ce mai mult, la nivelul intregii Uniuni, este necesar sa se imbunatateasca in continuare si cooperarea judiciara dintre statele membre ale UE, pas cu pas, oferind rezultate tangibile cetatenilor si intreprinderilor."

Marea Britanie continua sa contribuie la combaterea criminalitatii organizate si a terorismului la nivel european
Dupa notificarea oficiala a listei masurilor la care Marea Britanie doreste sa redevina participant, Comisia a adoptat o decizie pentru a-i permite Marii Britanii sa participe la masuri majore ale UE din domeniul cooperarii politienesti si al cooperarii judiciare in materie penala.

In temeiul dispozitiilor specifice ale articolului 10 din Protocolul 36 anexat la tratat, Marea Britanie a decis, in iulie 2013, sa-si exercite dreptul de "retragere in bloc", de la 1 decembrie 2014, de la participarea la toate actele UE adoptate in cadrul fostului al treilea pilon si care nu au fost modificate de la intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona. La 20 noiembrie 2014, Marea Britanie si-a notificat optiunea de a participa din nou la 35 din respectivele instrumente. Decizia de astazi a Comisiei permite Marii Britanii sa redevina fara intarziere participant la 29 de masuri care nu fac parte din acquis-ul Schengen, inclusiv Europol. Consiliul UE are responsabilitatea de a adopta o decizie privind optiunea Marii Britanii de a participa la sase masuri care fac parte din acquis-ul Schengen.

Prim-vicepresedintele Frans Timmermans a declarat: "Comisia Europeana saluta cu multa caldura decizia Regatului Unit, care inseamna ca acest stat va continua sa colaboreze cu vecinii sai pentru a combate criminalitatea transfrontaliera intr-un cadru european. Din punct de vedere istoric, Marea Britanie s-a situat dintotdeauna in avangarda, contribuind la elaborarea politicilor europene privind recunoasterea reciproca in domeniul justitiei si al afacerilor interne, si ma bucur ca vocea britanica va continua sa se faca auzita in randurile noastre."

Sursa: Reprezentanta Comisiei Europene in Romania

Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri