Concluziile Consiliului UE privind sustenabilitatea finantelor publice in contextul imbatranirii populatiei

Tags: finantele publice, comisia europeana, imbatranirea populariei, ecoomie, fluxurile migratorii

In ce priveste sustenabilitatea finantelor publice in contextul imbatranirii populatiei, Consiliul Uniunii Europene a adoptat urmatoarele concluzii:

    Criza economica si financiara a impovarat in mod semnificativ finantele publice si a condus la cresterea deficitelor si a nivelurilor datoriilor. Asigurarea sustenabilitatii pe termen lung a finantelor publice este prin urmare deosebit de importanta in conjunctura actuala. Consiliul SUBLINIAZA necesitatea consolidarii fiscale adecvate favorabile cresterii si a continuarii punerii in aplicare a reformelor structurale pentru a imbunatati sustenabilitatea finantelor publice.

    In acest context, Consiliul APROBA Raportul privind imbatranirea populatiei pe 2015: proiectii economice si bugetare pentru statele membre ale UE 28 si pentru Norvegia (2013-2060), pregatit de Comitetul pentru politica economica (Grupul de lucru privind imbatranirea populatiei) si de Comisie (DG ECFIN) pe baza metodologiilor si a ipotezelor convenite. In conformitate cu editiile precedente, proiectiile cuprinse in raportul pe 2015 includ cheltuielile publice pentru pensii, asistenta medicala, ingrijire pe termen lung, educatie si indemnizatii de somaj.

    Consiliul SUBLINIAZA principalele constatari ale raportului privind imbatranirea populatiei pe 2015:


        Pe parcursul intregii perioade 2013-2060 se prevede o crestere medie anuala a PIB in UE de 1,4 %, neschimbata fata de raportul privind imbatranirea populatiei pe 2012. Cu toate acestea, exista diferente semnificative de potential de crestere intre statele membre.

        Se preconizeaza ca cheltuielile publice totale legate de imbatranirea populatiei vor creste in UE cu 1,4 puncte procentuale din PIB intre 2013 si 2060, pentru a ajunge la 27 % in 2060, cu mari diferente de la o tara la alta. Excluzand indemnizatiile de somaj (cheltuieli strict legate de imbatranirea populatiei), se prevede o crestere in UE cu 1,8 puncte procentuale din PIB intre 2013 si 2060, ajungandu-se la 26,3 % in 2060.

        Daca se iau in calcul eventuale supozitii macroeconomice mai nefavorabile, precum scenariul de risc al productivitatii totale a factorilor (PTF), cheltuielile publice strict legate de imbatranirea populatiei ar putea creste cu 2,1 puncte procentuale din PIB intre 2013 si 2060. Ca rezultat al recentelor reforme si al evolutiilor demografice mai benigne proiectate pentru intreaga UE in EUROPOP2013, cresterea prevazuta a cheltuielilor totale legate de imbatranirea populatiei in perioada 2013-60 este acum semnificativ mai mica decat cea prevazuta in 2012 (3,3 puncte procentuale din PIB).

        Dupa o crestere prevazuta pana in 2040, legata si de faptul ca generatia exploziei demografice postbelice ajunge la varsta pensionarii, se prevede pentru 2060 o revenire a cheltuielilor publice cu pensiile aproape de nivelul din 2013 (11,3 % din PIB pentru UE). Exista o mare diversitate de situatii intre statele membre, in functie de gradul si de momentul imbatranirii populatiei, de caracteristicile specifice ale sistemelor nationale de pensii si, in special, de progresele inregistrate de tari in procesul de reforma structurala. In majoritatea tarilor, reformele recente ale pensiilor au avut un impact pozitiv vizibil prin stoparea dinamicii cheltuielilor publice. Reformele pensiilor au contribuit, de asemenea, la o crestere a varstei efective de pensionare si, prin urmare, la cresterea fortei de munca. Cu toate acestea, dimensiunea reformelor in unele state membre este in continuare insuficienta pentru a inversa tendinta de crestere a cheltuielilor publice cu pensiile.

        In scenariul de referinta al Grupului de lucru privind imbatranirea populatiei (AWG) se preconizeaza o crestere a cheltuielilor publice cu asistenta medicala si ingrijirea pe termen lung cu 2 puncte procentuale din PIB in UE intre 2013 si 2060, cu diferente considerabile de la o tara la alta, ajungand la 10,6 % din PIB in 2060, mai ales din cauza evolutiilor demografice. Daca se iau in calcul posibilele evolutii viitoare ale factorilor nedemografici de crestere a costurilor in cadrul cheltuielilor cu asistenta medicala si ingrijirea pe termen lung, astfel cum s-a prevazut in scenariul de risc al AWG, cresterea proiectata a cheltuielilor legate de ingrijiri ar putea ajunge chiar la 4 puncte procentuale din PIB intre 2013 si 2060.

    Avand in vedere previziunile actualizate privind cheltuielile legate de imbatranirea populatiei si situatia economica actuala, Consiliul, salutand recentele reforme din multe state membre, REAFIRMA ca este necesar sa se continue actiunile politice corespunzatoare in UE in toate domeniile legate de imbatranirea populatiei, mai ales reformele privind pensiile, asistenta medicala si ingrijirile pe termen lung, tinand cont de caracteristicile fiecarei tari, si sa se evite masurile care duc la inversarea rezultatelor obtinute prin reformele de imbunatatire a sustenabilitatii intreprinse deja. Aceasta implica punerea in aplicare prompta a recomandarilor specifice fiecarei tari emise in cadrul semestrului european si a strategiei triunghiulare de abordare a consecintelor economice si bugetare ale imbatranirii populatiei, si anume, reducerea datoriei publice, cresterea ratelor de ocupare a fortei de munca si a productivitatii, precum si reformarea pensiilor si a sistemelor de asistenta medicala si de ingrijire pe termen lung.

    Consiliul SUBLINIAZA in mod special faptul ca statele membre trebuie sa continue, in masuri diferite, eforturile de crestere a varstei efective de pensionare, inclusiv prin evitarea retragerii anticipate de pe piata muncii si prin corelarea varstei de pensionare sau a prestatiilor de pensii cu speranta de viata. In plus, Consiliul, reamintind concluziile sale din 7 decembrie 2010, INVITA statele membre sa echilibreze nevoia de a oferi servicii universale de asistenta medicala si de ingrijire pe termen lung, de a satisface cererea tot mai mare legata de o populatie care imbatraneste, precum si asteptarile tot mai mari din partea pacientilor ca urmare a evolutiilor tehnologice din deceniile viitoare, cu necesitatea reducerii nivelurilor ridicate ale datoriei publice. Aceasta evidentiaza necesitatea evaluarii performantelor sistemelor de asistenta medicala si de ingrijire pe termen lung si a implementarii de reforme solide si necesare pentru a se obtine o utilizare mai eficienta a resurselor publice, precum si asigurarea unei asistente medicale si a unei ingrijiri pe termen lung de inalta calitate.

    Consiliul INVITA Comisia sa tina seama in cadrul analizei si a supravegherii pe care le desfasoara in contextul semestrului european de aceste constatari referitoare la provocarile reprezentate de imbatranire si de alte informatii relevante, inclusiv de estimarile actualizate ale potentialei cresteri pe termen scurt a PIB[1], si sa tina seama de implicatiile lor in toate domeniile relevante de coordonare a politicilor economice in UE.

    Consiliul INVITA Comisia sa desfasoare evaluarea sa periodica globala aprofundata a sustenabilitatii finantelor publice pana la sfarsitul anului 2015, utilizand acest set de proiectii actualizate cuprinzatoare si comparabile. Comitetul pentru politica economica ar trebui sa prezinte un raport Consiliului pe baza evaluarii.

    Consiliul INVITA Comitetul pentru politica economica sa isi actualizeze, pe baza unor noi proiectii demografice care urmeaza sa fie puse la dispozitie de Eurostat, in stransa cooperare cu institutele nationale de statistica (INS), analizele sale privind implicatiile economice si bugetare ale imbatranirii populatiei, pana in toamna lui 2018. In plus, Consiliul INVITA Eurostat sa ofere sistematic actualizari anuale ale previziunilor sale demografice, in special in ceea ce priveste fluxurile migratorii, pentru a fi utilizate in cadrul orizontului de previziuni pe termen scurt pana la mediu.

Sursa: Consiliul Uniunii Europene