Firme care acorda indemnizatie de mobilitate. Aceasta are regimul fiscal al diurnei?

Tags: indemnizatia de mobilitate, tratament fiscal

Va rog sa ma lamuriti cu cateva aspecte legate de clauza de mobilitate:

1. Aceasta are regimul fiscal al diurnei, doar ca trebuie sa o mentionez in contractul de munca? Adica, daca ofer o indemnizatie de 2,5 ori x valoarea diurnei la instit. publice, nu calculez nicio contributie salariala (cu conditia sa ma incadrez si in plafonul de 33% din salariul de baza brut)?

2. Daca depasesc valoare de 2.5 ori x diurna la bugetari, dar ma incadrez pe total luna in 33% din salariul brut de incadrare, ce regim fiscal are indemnizatia de mobilitate (impozit pe venit, CAS si CASS?)

3. Suma acordata trebuie justificata cu vreun document (fiind un drept precizat in CIM) sau  pot sa precizez clar valoarea ei in contractul de munca si sa o trec pur si simplu in statul de plata ca "alte venituri" si nu o impozitez ca venit din salariu (fara cas, cass si impozit pe venit), cu conditia incadrarii valorii ei in plafoanele de mai sus)?

 

Raspuns: 
Conform art. 76 alin. (41) si (42) din Codul fiscal:

(41) Urmatoarele venituri cumulate lunar nu reprezinta venit impozabil in intelesul impozitului pe venit, in limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat:
a) prestatiile suplimentare primite de salariati in baza clauzei de mobilitate potrivit legii, altele decat cele prevazute la alin. (2) lit. k), in limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia de delegare/detasare, prin hotarare a Guvernului, pentru personalul autoritatilor si institutiilor publice;

b) contravaloarea hranei acordate de catre angajator pentru angajatii proprii, persoane fizice care realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor, in alte situatii decat cea prevazuta la alin. (4) lit. c), astfel cum este prevazut in contractul de munca sau in regulamentul intern, in limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masa/persoana/zi, prevazuta la data acordarii, in conformitate cu legislatia in vigoare. La stabilirea plafonului lunar neimpozabil nu se iau in calcul numarul de zile din luna in care persoana fizica desfasoara activitate in regim de telemunca sau munca la domiciliu sau se afla in concediu de odihna/medical/delegare. Prin hrana se intelege hrana preparata in unitati proprii sau achizitionata de la unitati specializate. Prevederile nu sunt aplicabile angajatilor care beneficiaza de tichete de masa, in conformitate cu legislatia in vigoare;
c) cazarea si contravaloarea chiriei pentru spatiile de cazare/de locuit puse de catre angajatori la dispozitia angajatilor proprii, persoane fizice care realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor, astfel cum este prevazut in contractul de munca sau in regulamentul intern, in limita unui plafon neimpozabil de 20% din salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata/luna/persoana, in urmatoarele conditii:
(i) angajatul, sotul/sotia acestuia nu detin o locuinta in proprietate personala sau in folosinta in localitatea in care isi desfasoara activitatea;
(ii) spatiul de cazare/de locuit se afla in unitatile proprii, inclusiv de tip hotelier sau intr-un imobil inchiriat in acest scop de la o terta persoana, de catre angajator;
(iii) contractul de inchiriere dintre angajator si terta persoana este incheiat in conditiile legii;
(iv) plafonul neimpozabil se acorda unuia dintre soti, in cazul in care ambii soti desfasoara activitate in aceeasi localitate, la acelasi angajator sau la angajatori diferiti, pe baza declaratiei pe propria raspundere a acestuia.
La determinarea plafonului de 20% din salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se ia in calcul valoarea cea mai mica a salariului minim brut pe tara, in vigoare in luna pentru care se acorda avantajele.

Verificarea indeplinirii conditiilor se efectueaza pe baza documentelor justificative si constituie responsabilitatea angajatorului;
d) contravaloarea serviciilor turistice si/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevazut in contractul de munca, regulamentul intern, sau primite in baza unor legi speciale si/sau finantate din buget, in limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentand nivelul unui castig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul in care au fost acordate;
e) contributiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, si cele reprezentand contributii la scheme de pensii facultative, calificate astfel in conformitate cu legislatia privind pensiile facultative de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara, administrate de catre entitati autorizate stabilite in state membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European, suportate de angajator pentru angajatii proprii, in limita a 400 euro anual pentru fiecare persoana;
f) primele de asigurare voluntara de sanatate, precum si serviciile medicale furnizate sub forma de abonament, suportate de angajator pentru angajatii proprii, astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoana;
g) sumele acordate angajatilor care desfasoara activitati in regim de telemunca pentru sustinerea cheltuielilor cu utilitatile la locul in care angajatii isi desfasoara activitatea, precum electricitate, incalzire, apa si abonamentul de date, si achizitia mobilierului si a echipamentelor de birou, in limitele stabilite de angajator prin contractul de munca sau regulamentul intern, in limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzator numarului de zile din luna in care persoana fizica desfasoara activitate in regim de telemunca. Sumele sunt acordate fara necesitatea de prezentare a documentelor justificative.
(42) Ordinea in care veniturile prevazute la alin. (41) se includ in plafonul lunar de cel mult 33% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat se stabileste de angajator.

Pentru o mai buna intelegere voi imparti categoriile de salariati care pot primi sume de bani neimpozabile in limita plafonului stabilit de Codul fiscal pe durata deplasarilor in 3 categorii:
1) Salariatii delegati/detasati/detasati transnational
2) Salariatii mobili altii decat cei prevazuti de HG 38/2008
3) Salariatii mobili prevazuti de HG 38/2008

Indemnizatia de mobilitate din categoria 2 nu mai are regimul fiscal al diurnei incepand cu data de 01 ianuarie 2023.
Salariatii din categoria 2 beneficiaza de indemnizatie de mobilitate neimpozabila daca sunt indeplinite cumulativ doua conditii:
1) se incadreaza in plafonul de 2,5 ori diurna stabilita pentru institutii publice;
2) se incadreaza in plafonul de 33 % din salariul de baza brut impreuna cu veniturile mai sus prevazute (daca se acorda astfel de venituri).
Aceste doua conditii trebuie sa fie indeplinite cumulativ. Indemnizatia de mobilitate acordata salariatilor din categoria 2 reprezinta venit salarial daca nu indeplineste una dintre aceste conditii.

Indemnizatia de mobilitate trebuie sa fie reglementata prin contractul individual de munca avand in vedere dispozitiile art. 25 alin. (2) din Codul muncii. Indemnizatia de mobilitate neimpozabila se acorda in baza unui decont al salariatului din care sa rezulte indeplinirea conditiilor HG 518/1995 daca este vorba de o deplasare in afara tarii sau a HG 714/2018 daca este vorba de o deplasare in tara. Spre exemplu, in cazul deplasarilor in tara, durata deplasarii trebuie sa fie de cel putin 12 ore si sa aiba loc intr-o localitate aflata la o distanta de cel putin 5 km.
Salariatii din categoria 1 beneficiaza de diurna/ indemnizatie de detasare transnationala iar cei din categoria 3 de indemnizatie de mobilitate cu regimul fiscal din anul 2022.

Vom stabili salariatii prevazuti de HG 38/2008 in baza urmatoarelor reglementari:

Art. 2 din HG 38/2008:
Art. 2. - (1) Prevederile prezentei hotarari se aplica persoanelor care efectueaza activitati mobile de transport rutier care fac obiectul Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006 de armonizare a anumitor dispozitii din domeniul social privind transportul rutier si amendare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 3.821/85 si Regulamentului Consiliului (CE) nr. 2.135/98 si abrogare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 3.820/85 sau activitati de transport rutier care fac obiectul Acordului european privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectueaza transporturi rutiere internationale (AETR), denumit in continuare Acordul AETR.

Art. 2 din Regulamentul 561/15-mar-2006 privind armonizarea anumitor dispozitii ale legislatiei sociale in domeniul transporturilor rutiere, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 3821/85 si (CE) nr. 2135/98 ale Consiliului si de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3820/85 al Consiliului:

(1) Prezentul regulament se aplica transportului rutier:
a) de marfuri cu vehicule, inclusiv vehicule cu remorca sau semiremorca, a caror masa maxima autorizata depaseste 3,5 tone sau
a1) (aa) de marfuri in cadrul operatiunilor de transport international sau in cadrul operatiunilor de cabotaj cu vehicule, inclusiv vehicule cu remorca sau semiremorca, a caror masa maxima autorizata depaseste 2,5 tone, de la 1 iulie 2026; sau
b) de calatori cu vehicule care sunt construite sau amenajate in mod permanent pentru a putea asigura transportul a mai mult de noua persoane, inclusiv conducatorul auto si care sunt destinate acestui scop.

 

Revenire: Puteti sa adaptati raspunsul dvs. pentru situatia unei firme de constructii ce isi trimite salariatii pe santierele din tara, neavand stabilit un loc de munca fix in contract? Si in acest caz mai trebuie sa fac ordine de deplasare, daca indemnizatie de mobilitate o precizez clar in contractul de munca si nu ofer diurna ca la situatia delegarii?

Raspuns: Ceea ce am precizat in raspunsul initial se aplica si in situatia salariatilor care presteaza activitate pe santierele din tara. Acesti salariati au dreptul la prestatii pentru mobilitate. Aceste prestatii pot fi neimpozabile cu respectarea conditiilor mentionate in raspunsul initial.
Nu este neaparat necesar un ordin de deplasare dar un decont al salariatului din care sa rezulte durata deplasarii si locul deplasarii trebuie sa existe pentru a incadra indemnizatia de mobilitate de 50 de lei/zi in categoria veniturilor neimpozabile cu respectarea plafonului de 33%.
Astfel. chiar daca nu se ofera diurna, dar se ofera indemnizatie de mobilitate neimpozabila un document pentru justificarea indemnizatiei de mobilitate este necesar.
De asemenea, chiar daca se acorda indemnizatie de mobilitate impozabila, decontul este necesar daca se acorda cheltuieli de transport si cazare pe durata deplasarii.

 

Revenire: De acord cu dvs. asupra documentului, dar este suficient un ordin de deplasare/luna, in care se vede ca salariatul a fost trimis timp de o luna pe unul din santierele din tara, semnat de beneficiarul lucrarii, fara sa mai fac ordinele acelea complexe, cu data si ora plecarii/sosirii...ca la diurne? In fapt e un drept al salariatului stabilit prin CIM, pentru ca nu are un loc de munca fix si e la dispozitia angajatorului sa il trimita oriunde in tara, as vedea suficient un ordin de deplasare pentru intreaga luna, din care sa se vada unde si cat a fost trimis, dat fiind ca o sa ne incadram in 33% din salariul de baza. Ce opinie aveti?

Raspuns: Indemnizatia de mobilitate neimpozabila trebuie sa indeplineasca doua conditii in mod cumulativ:

1. sa nu depaseasca nivelul de 2,5 ori stabilit pentru institutii publice. Indemnizatia de mobilitate neimpozabila trebuie sa indeplineasca conditiile reglementate de HG 714/2018 astfel incat durata deplasarii trebuie sa fie de cel putin 12 ore si sa aiba loc intr-o localitate aflata la o distanta de cel putin 5 km.
2. sa se incadreze impreuna cu celelalte venituri in plafonul de 33% din salariul de baza brut al salariatului.

Prin urmare, salariatii mobili au dreptul la indemnizatie de mobilitate de 50 lei/zi daca se deplaseaza intr-o localitate aflata la o distanta mai mare de 5 km, cu conditia ca durata deplasarii sa aiba o durata de cel putin 12 ore/zi.

Or, indeplinirea acestor conditii trebuie sa fie dovedita. Cu alte cuvinte trebuie sa reiasa din document durata deplasarii pentru a calcula indemnizatia de mobilitate neimpozabila.

Documentul poate fi ordinul de deplasare din care sa reiasa cand au plecat salariatii in ce zi la ce ora si cand s-au intors in ce zi la ce ora.
Intre aceste doua momente se stabileste numarul de zile in care salariatul are dreptul la indemnizatie de mobilitate.

De asemenea, trebuie sa reiasa din ordin unde s-au deplasat salariatii.
Salariatii pot avea drepturi stabilite de CIM sau orice alte drepturi dar tratamentul fiscal este cel prevazut de Codul fiscal si pentru a dovedi indeplinirea conditiilor reglementate de acest Cod avem nevoie de un document din care sa reiasa ceea ce am spus in rapsunsurile anterioare si in prezentul raspuns. Documentul se intocmeste pe deplasare asa incat daca deplasarea dureaza 1 luna se intocmeste pe 1 luna. Acest document poate fi ordinul de deplasare.


Raspuns oferit in luna ianuarie 2023 de catre specialistii site-ului PortalCodulFiscal.ro. Dati click AICI pentru a vedea toate noutatile din Codul Fiscal consultanta si raspunsuri detaliate de la experti.