Consiliul fiscal, despre proiectul de buget 2019: Veniturile din TVA sunt supraevaluate

Consiliul fiscal are rezerve in special cu privire la evolutia proiectata a veniturilor din TVA din proiectul de buget, fiind aparenta o supraevaluare semnificativa a acestora chiar in contextul utilizarii scenariului macroeconomic oficial. Astfel, veniturile din TVA sunt proiectate sa creasca cu 17% (cu 10,1 mld. lei ori 0,54% din PIB) comparativ cu nivelul din executia aferenta anului 2018.

Dinamica avansata pentru incasarile din TVA o depaseste substantial pe cea a consumului privat nominal net de autoconsum prognozata de CNSP (circa 8%). De altfel, din cele 7,5 mld. lei pe caretextul raportului la buget le indica la pagina 9 drept venituri suplimentare din masuri de imbunatatire a colectarii ce urmeaza a fi luate de ANAF, 6 mld. lei ar reveni veniturilor suplimentare din TVA.

Consiliul fiscal este sceptic cu privire la validitatea unei asemenea evaluari: dincolo de obiectia de principiu asupra caracterului lipsit de prudenta al includerii ex ante in proiectia de venituri a impactului dificil ori imposibil de evaluat al unor masuri de imbunatatire a colectarii, experienta anului anterior, cand veniturile suplimentare din TVA din imbunatatirea colectarii nu par a se fi materializat la nivelul scontat4, ar trebui sa indemne la prudenta in formularea proiectiilor de venituri. 

Astfel, Consiliul fiscal considera ca veniturile din TVA aferente anului 2018 sunt cel mai probabil supraevaluate cu circa 5 mld. lei, dincolo de eventualul impact advers al unor evolutii macroeconomice mai putin favorabile decat cele luate in considerare in constructia bugetara.

O situatie similara, din perspectiva veniturilor suplimentare obtinute din masuri de imbunatatire a colectarii (evaluate de MFP la 1 mld. de lei), apare la nivelul veniturilor din accize. si aici experienta anului anterior ar trebui sa indemne la prudenta, in conditiile in care in executie veniturile au fost inferioare cu 1,7 mld. de lei evaluarilor initiale. Evaluarea curenta a Consiliului fiscal releva insa faptul ca dimensiunea acestui agregat de venituri apare drept concordanta cu variatia consumului real proiectata de CNSP, chiar neluand in calcul veniturile suplimentare din imbunatatirea colectarii. Cu toate acestea, in cazul accizelor preocuparile referitoare la caracterul excesiv de optimist al cresterii economice reale sunt cu atat mai relevante cu cat aparenta subestimare a deflatorilor nu functioneaza ca un factor de compensare la adresa unor dinamici inferioare ale consumului real, dat fiind modul de definire al bazei de impozitare (cantitati fizice).

De asemenea, proiectul de buget include venituri exceptionale de 2,1 mld. lei (la nivelul agregatului taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea de activitati) din inchirierea benzilor de frecventa 5G. Este de remarcat si nivelul semnificativ superior al veniturilor preconizate comparativ cu cel avut in vedere in varianta initiala a bugetului aferent anului anterior (care evalua aceste venituri la 1,3 mld. lei). Este foarte probabil ca taxarea suplimentara a sectorului telecom prin OUG nr. 114/2018 sa fie de natura sa faca problematica obtinerea acestor venituri, avand in vedere posibilele reevaluari ale planurilor de expansiune de catre operatorii din domeniu.

 

“Un prim aspect problematic il reprezinta scenariul de crestere economica ce fundamenteaza constructia bugetara, acesta aparand drept excesiv de optimist in raport cu evaluarile similare ale altor institutii, mai ales in contextul incetinirii preconizate a economiei zonei euro (ultimele date disponibile indicand ca balanta riscurilor este inclinata inspre o incetinire mai rapida decat se anticipa) si probabilitatii in crestere de incheiere a fazei expansioniste a ciclului economic la nivel global”, se arata in punctul de vedere transmis de Consiliul fiscal.

Mai mult, adoptarea intempestiva a unor masuri fiscale (prin OUG nr. 114/2018), cu impact negativ asupra economiei (precum introducerea taxei pe activele bancare si taxarea suplimentara din sectoarele energetic si comunicatii), este de natura sa amplifice riscurile externe mai sus mentionate, transmite institutia.

Dat fiind acest context, Consiliul fiscal considera nejustificata si surprinzatoarementinerea ipotezei de accelerare a cresterii economice reale la 5,5% in 2019 (comparativ cu un nivel situat probabil intre 4 si 4,5% in 2018) in varianta de proiectie a cadrului macroeconomic elaborata ulterior adoptarii OUG nr.114/2018.

Citeste Opinia Consiliului fiscal cu privire la Legea bugetului de stat, legea bugetului de asigurari sociale pentru anul 2019 si la Strategia fiscalbugetara pentru perioada 2019-2021, aici, complet!

Semne de intrebare ridica si ipotezele “extrem de favorabile” privind dinamica numarului de angajati si castigului salarial brut in sectorul concurential care se preconizeaza ca vor creste  in 2019 cu 3,7%, respectiv 13,8%. Asta venind sa contrazica trendul indicat de datele lunare publicate de INS care releva o incetinire vizibila a ritmului de crestere a numarului de salariati din sectorul privat, de la 4% in 2016, la 3,2% in 2017 si 1,7% in perioada ianuarie-noiembrie 2018. 

“In acest context, o accelerare la un ritm de crestere de 3,7% a numarului de salariati in sectorul concurential apare drept neverosimila”, subliniaza Consiliul fiscal care arata ca “un scenariu mai rezonabil (desi probabil inca optimist) ar fi (…) situarea ritmului de crestere in proximitatea cifrei aparente la nivelul anului anterior (1,5%-1,7%), ceea ce ar genera o deviatie de circa 2 pp. la nivelul ratei de crestere comparativ cu proiectia CNSP.