Opinia Consiliului fiscal cu privire la transferul contributiilor catre salariat din 2018

In opinia Consiliului fiscal, riscurile aferente evaluarii de impact a masurilor sunt neobisnuit de mari - ipoteza de lucru este ca angajatorii din sectorul privat vor majora salariile cu cel putin 20% peste nivelul care ar fi prevalat in lipsa promovarii pachetului legislativ si care ar fi consemnat oricum o crestere semnificativa a salariului brut relativ la anul curent.

Este lesne de imaginat o situatie in care, in lipsa unei obligatii explicite in acest sens, angajatorul alege sa nu majoreze salariul brut al angajatului intr-un cuantum suficient pentru a evita un impact la nivelul salariului net avut in vedere pentru anul viitor inainte de promovarea actului normativ in chestiune - el poate de exemplu alege sa majoreze salariul brut in 2018 cu doar 19,9%, asigurand astfel neutralitatea masurilor propuse la nivelul salariului net in raport cu anul 2017, fara insa a mai opera cresterile salariale pe care le-ar fi implicat scenariul de baza, ori, chiar daca improbabil, poate majora salariul brut intr-un cuantum insuficient pentru a evita o reducere a salariului net. Ultima evolutie apare drept improbabila in conditiile unei piete a muncii tensionate, insa nu este in nici un caz imposibila, mai ales in conditiile in care gradul de tensionare a pietei muncii este diferit atat la nivel de ramuri, cat si in profil teritorial. 

In esenta, o crestere a salariului brut inferioara cu un punct procentual celei presupuse de ipoteza calculului de impact al MFP ar genera o pierdere de venituri mai mare cu circa 0,1% din PIB decat cea estimata.

Cititi si: Ultima ora! Primarii anunta ca Executivul va adopta miercuri OUG de modificare a Codului fiscal si transferul CASS la salariat

Mai mult, un calcul simplu releva faptul ca reducerea cotei de impozit pe venit de la 16% la 10% concomitent cu mutarea contributiilor sociale in sarcina angajatului (cu un rest de 2,25% la angajator sub forma contributiei asiguratorii pentru munca) si reducerea nivelului agregat al acestora cu 2 pp nu contribuie decat de o maniera absolut marginala la reducerea poverii fiscale asupra muncii salariate, cel putin la nivelul salariului mediu (neafectat de majorarile de deduceri fiscale), in conditiile in care salariul brut ar creste cu 19,9% astfel incat salariul net sa ramana nemodificat fata de scenariul de baza (ori fata de nivelul initial); modificarea survine insa in ceea ce priveste compozitia veniturilor din impozitarea muncii, crescand puternic ponderea celor din contributii sociale in defavoarea celor din impozitul pe venit. Calculul prezentat in Anexa 1 indica faptul ca pentru a plati un anumit salariu net, costul salarial la nivelul angajatorului scade marginal (cu 0,12%) comparativ cu varianta initiala, iar povara fiscala, definita ca suma contributiilor sociale si impozitului pe venit datorate raportate la costul salarial al angajatorului, ramane virtual nemodificata (aceasta se reduce de la 42,86% la 42,79%). 

Avand in vedere cele de mai sus, pierderea de venituri la nivelul bugetului consolidat comparativ cu scenariul de baza provine practic in intregime din efectul combinat al reducerii impozitului pe venit de la 16% la 10% pentru celelalte venituri decat cele de natura salariala (pensii, activitati agricole, dobanzi, castiguri de capital etc.), cu un impact de circa - 1,4 miliarde lei, majorarea deducerilor personale, cu un impact de -866 milioane lei, modificarile ce survin la nivelul contributiilor sociale datorate de persoanele cu venituri independente (-642 milioane lei), modificarile regimului de impunere a microintreprinderilor (-214 milioane lei) si , in fine, din transferurile mai mari catre pilonul II pe care majorarea salariului brut le genereaza (in conditiile in care cota transferata este presupusa a ramane la un nivel efectiv de 5,85% in 2018, aceste transferuri ar creste cu circa 2 miliarde lei).

Elementele mentionate mai sus sunt relevante si din perspectiva unei alte surse de risc care apare ca urmare a modificarilor propuse ale Codului fiscal. Astfel, in opinia Consiliului fiscal, exceptarea de la obligativitatea platii CAS si CASS a persoanelor ce obtin venituri din activitati independente in conditiile in care acestea obtin si venituri salariale ori de natura salariala pentru care sunt asigurate in sistemul public creeaza o oportunitate de arbitraj fiscal cu potentiale consecinte semnificative. in conditiile in care povara fiscala la nivelul muncii salariate ramane practic nemodificata, un regim fiscal mult mai favorabil la nivelul activitatilor independente si microintreprinderilor (concret, in acest din urma caz, este relevanta eliminarea restrictiilor referitoare la aplicabilitatea acestui regim entitatilor care realizeaza venituri din consultanta si management), incurajeaza sub-declararea veniturilor salariale. 

In plus, Consiliul fiscal apreciaza ca fiind inechitabil ca salariatii sa plateasca CAS si CASS la tot venitul realizat, in timp ce in cazul veniturilor exclusiv din activitati independente baza de impozitare sa fie limitata la nivelul salariului minim indiferent de nivelul venitului (impozitarea fiind astfel profund regresiva -  la venituri mari impozitarea fiind mult mai mica decat la
venituri mici), mai ales in conditiile in care pachetul de servicii publice de sanatate este acelasi indiferent de sursa de venit. Consiliul fiscal considera ca abordarea corecta si echitabila ar fi fost una de reducere a diferentei de tratament fiscal intre veniturile din salarii si cele din activitati independente ca premisa a imbunatatirii colectarii prin inchiderea "portitelor" de
optimizare fiscala, si nicidecum cea propusa care presupune o reducere masiva a poverii fiscale in cazul activitatilor independente, in timp ce cea aferenta veniturilor din salarii ramane practic aceeasi.

Proceduri obligatorii. Spalarea banilor

Vezi detalii

Ajustarea TVA pas cu pas

Vezi detalii

Contabilitatea operatiunilor de transport si logistica

Vezi detalii

In plus, reducerea masiva a veniturilor din impozitul pe venit va vulnerabiliza foarte mult pozitia financiara a autoritatilor locale, foarte multe dintre acestea avand un grad mare de dependenta de sumele defalcate din impozitul pe venit.

Nu in ultimul rand, schimbarea majora de filozofie fiscala prin mutarea contributiilor sociale aproape exclusiv in sarcina angajatului, caz unic cel putin la nivelul statelor membre UE, nu este insotita de o justificare care sa faca acest demers unul credibil si acceptabil pentru partenerii sociali.

Documentul integral emis de Consiliul fiscal poate fi consultat aici!

Sursa: Consiliul fiscal