Zoom fiscal: Convergenta reala a economiei romanesti

Tags: economia romaneasca, convergenta reala, crestere economica

In ultimul numar al Revistei de Finante Publice si Contabilitate, intocmite sub egida Ministerului de Finante, prof. univ. dr. Ion GHIZDEANU, presedinte al Comisiei Nationale de Prognoza, discuta despre convergenta reala si paritatea puterii de cumparare si, totodata, despre convergenta reala a economiei romanesti, subiect pe care il redam si noi mai jos.

Convergenta reala a economiei romanesti

Criza economico-financiara din anii 2007-2009 a afectat profund economia europeana si a
intarziat semnificativ procesul de convergenta reala. Convergenta si coeziunea economico-sociala
raman prioritati ale UE, dar ritmul de convergenta nu va mai reveni la cel de dinaintea
crizei.

Zonele si tarile cu dezechilibre macroeconomice si cu un potential intern de dezvoltare mai
redus au fost mai afectate. Chiar daca in general criza globala nu a intrerupt procesul de convergenta reala, sunt multe componente ale acestui proces care arata ca, fara politici comunitare
concrete si destinate in principal acestui scop, pericolul unei evolutii divergente a economiilor
reprezinta o realitate.

Avem in vedere pe de o parte adancirea decalajelor intre regiuni in cadrul economiilor nationale, iar pe de alta parte evolutia divergenta a unor tari, cu niveluri de dezvoltare apropiate.

O integrare europeana si eficienta inseamna un proces de convergenta generalizat, atat la nivelul tarilor, cat si in interiorul acestora. Din acest punct de vedere putem vorbi de doua modalitati de apreciere a convergentei reale, respectiv: cea nationala, adica apropierea de media europeana, precum si cea globala, din perspectiva Uniunii Europene in ansamblul sau. in Programele de convergenta ale tarilor membre UE, inclusiv cel al Romaniei, se stabilesc obiectivele din perspectiva nationala, concretizate in reducerea decalajelor fata de media europeana, indiferent daca convergenta reala a UE se imbunatateste sau nu. Evident, se porneste de la premisa ca apropierea de medie a cat mai multor tari conduce la o imbunatatire a convergentei in UE in ansamblul sau. Dar logica matematica nu se aplica pe termen scurt si mediu. Iar daca evaluarea se detaliaza la nivelul regiunilor, reducerea decalajelor devine si mai complicata. Exemplul Romaniei este un argument suficient pentru imaginea distorsionata pe care o da uneori o medie, nationala sau europeana. Romania in ansamblul sau si-a imbunatatit convergenta reala, dar intre regiuni a avut loc, dupa criza, un proces de divergenta.

De asemenea, evidentiem ca raportul dintre PIB/locuitor la PCS din Zona Euro si cel de pe ansamblul UE s-a mentinut relativ constant in perioada 2007-2014. Mai mult, acest raport dintre Germania si Franta s-a inrautatit, de la 1,08/1 in anul 2007 la 1,15/1 in anul 2014, ilustrand tendinta de divergenta. O evolutie asemanatoare se semnaleaza si in cazul altor state dezvoltate vecine. intre Suedia si Finlanda in anul 2007 raportul de divergenta era de 1,08, iar in anul
2014 a ajuns la 1,14.

Si in cazul statelor nou-membre ale Uniunii Europene apar astfel de evolutii divergente zonale, cu implicatii in functionarea optima a pietei unice europene. in timp ce Romania si-a imbunatatit
convergenta reala fata de media europeana cu 12 puncte procentuale intre anii 2007 si 2014, de la 41,5% in anul 2007 la 53,5% in anul 2014, Ungaria a inregistrat in aceeasi perioada (2014 fata de 2007) un spor de convergenta reala de 7,3 puncte procentuale, iar Bulgaria doar 4,8 puncte procentuale. La polul opus se situeaza Cehia, care nu si-a imbunatatit convergenta reala (doar un plus de 0,5 puncte procentuale in ultimii 7 ani) si Slovenia unde gradul de convergenta reala s-a redus de la 87,2% in anul 2007 la 82,8% in anul 2014.

Viteza de convergenta diferita a facut ca dupa aderarea la UE, decalajele dintre Romania si aceste tari sa se reduca. in anul 2014, spre exemplu, Romania a atins decalajul fata de media UE pe care Polonia il avea in anul 2007.

Dupa anul 2000, pregatirea Romaniei pentru aderarea la UE, aderarea si evolutia postcriza, au fost insotite de o crestere economica robusta, care i-a permis avansarea pe calea convergentei reale. Daca in anul 2000 produsul intern brut pe locuitor exprimat in PCS reprezenta doar 26,3% din media UE, in anul 2014 acesta se situeaza la 53,5%, dupa ce in anul 2013 se atinsese 54,5%.

Aceasta traiectorie, respectiv dublarea convergentei reale a fost posibila pentru ca in perioada 2000-2014 fata de o crestere economica medie in UE de 1,4%, in Romania s-a inregistrat un ritm mediu anual de 3,6%. Daca ne referim la valoarea nominala a produsului intern brut, diferenta in favoarea economiei romanesti a fost si mai pronuntata.

Sursa: MFP