Studiu de caz: Factura cu TVA?

Problema:Societatea noastra este persoana juridica inregistrata ca platitor de TVA si are ca obiect de activitate productia de produse chimice, produse taxabile cu drept de deducere, pe care le ...

Problema:

Societatea noastra este persoana juridica inregistrata ca platitor de TVA si are ca obiect de activitate productia de produse chimice, produse taxabile cu drept de deducere, pe care le livreaza atat in tara, cat si in Comunitatea Europeana.

In noiembrie 2007 societatea a achizitionat de la o firma de constructii un apartament nou in valoare de 850.000 lei, cu destinatia punct de lucru, pentru care s-a inregistrat TVA taxare inversa, conform art. 160 alin. (2) lit. c) (4426 = 4427). Amortizare inregistrata pana in prezent 15.000 lei, valoarea neamortizata 835.000 lei.

In 2009, societatea doreste sa vanda acest apartament unei persoane fizice cu suma de 400.000 lei, avand in vedere ca piata imobiliara a scazut foarte mult.

Doarece nu este constructie noua, se incadreaza la art. 141 alin. 2 lit. f din Legea 571/2003, vanzarea fiind scutita de TVA. Societatea a facut notificare catre Adm. Fin. Publice Prahova, pentru optiunea de a plati TVA pentru aceasta vanzare, conform art. 141 alin. (3) din Codul Fiscal.

Intrebare: pentru aceasta operatiune se intocmeste factura cu TVA si se datoreaza TVA in suma de 76.000 lei (la valoarea facturii 400.000 lei)?

Operare SAGA. Exemple practice si recomandari

Vezi detalii

Ghidul Practic al Monografiilor Contabile in 2021

Vezi detalii

Controale TVA 2021

Vezi detalii

Solutie acordata in iulie 2009 de Departamentul Consultanta Consilier TVA:

Daca nu ati fi optat pentru taxarea operatiunii, firma dvs. ar fi fost obligata sa ajusteze suma TVA dedusa la data achizitiei prin aplicarea regimului de taxare inversa 4426 = 4427. Ajustarea s-ar fi efectuat pentru o perioada de 18 ani, ceea ce ar fi condus la o suma de 145.350 lei inregistrata prin formula contabila 635 = 4426. Suma de 145.350 lei este calculata astfel:

(850.000 lei x 19%) : 20 ani = 161.500 : 20 ani = 8.075 lei/an

8.075 lei/an x 18 ani = 145.350 lei

De exemplu, din punct de vedere legal, aceste formalitati consta investigatiile preliminare in vederea determinarii regimului juridic al imobilului, cum ar fi, obtinerea extraselor informative de la birourile de carte funciara competente.

P entru orice vanzare de cladire si teren aferent trebuie respectate, pe langa reglementarile cuprinse in Codul civil, codul comercial si prevederile Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 201 din 3 martie 2006. Este necesar sa fie    respectate    formalitatile de publicitate imobiliara astfel incat     transferul dreptului de proprietate sa fie opozabil tertilor.   Numai dupa indeplinirea acestor formalitati care obliga, concomitent,   la incheierea contractului in forma autentica, firma dvs.   trebuie sa emita factura de vanzare a terenului.

In alta ordine de idei,   pentru justificarea diferentei dintre valoarea de achizitie si valoarea de piata a acestuia, va recomand sa  procedati la evaluarea   bunului imobil de catre un evaluator autorizat care va intocmi un raport in acest sens. Acest raport este un document justificativ pentru   inregistrarea   in evidenta contabila a deprecierii activului.  

In mod sigur, organul de inspectie fiscala nu va lasa neverificata diferenta negativa dintre cheltuiala aferenta valorii neamortizate a bunului imobil de 835.000 lei si venitul aferent vanzarii de 400.000 lei care afecteaza rezultatul contabil si fiscal al firmei dvs. al anului 2009.

In baza prevederilor din Codul de procedura fiscala, titlului VII „Inspectia fiscala” art. 94 alin. (2) organele de inspectie fiscala au drept atributii   constatarea si investigarea fiscala a tuturor actelor si faptelor rezultand din activitatea contribuabilului supus inspectiei. In lipsa unei evaluari prin care se certifica valoarea reala a bunului imobil, prin investigare fiscala, organul de inspectie fiscala poate primi informatii din diverse surse din care sa rezulte daca vanzarea cladirii s-a efectuat sub valoarea de piata.

Practic, chiar daca exista un contract de vanzare-cumparare, incheiat in formaa autentica pentru suma de 400.000 lei, exclusiv TVA, organele de inspectie fiscala pot   reconsidera   pretul de piata al bunului imobil asa cum este definit la articolul 7 punctul   26 din Codul fiscal. Conform acestei definitii, pretul de piata este „suma care ar fi platita de un client independent unui furnizor independent in acelasi moment si in acelasi loc, pentru acelasi bun sau serviciu ori pentru unul similar, in conditii de concurenta loiala.”. In mod sigur, stabilirea de catre organul de control a unui pret de piata corect aplicabil tranzactiei respective are la baza o documentatie fundamentata anexata la actul de control.

Astfel, in baza prevederilor alin. (1) ale art. 11 din Codul fiscal, pentru stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe, un organ de inspectie fiscala are doua posibilitati pentru reincadrarea operatiunilor inregistrate de catre un contribuabil:

1)       sa nu ia in considerare o tranzactie care nu are un scop economic;

2)       sa reincadreze forma unui tranzactii pentru a reflecta continutul economic al acesteia.

De asemenea, la alineatul 2 din cadrul aceluiasi articol se prevede faptul ca in situatia in care se constata   ca   tranzactia are loc   intre persoane afiliate, autoritatile fiscale pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricareia dintre persoane pentru a reflecta pretul de piata al bunurilor sau serviciilor furnizate in cadrul tranzactiei. In functie de constatarile efectuate si de informatiile detinute, ajustarea se poate face in plus sau in minus. Pentru   stabilirea pretului de piata al tranzactiilor intre persoane afiliate se foloseste una din urmatoarele metode, in functie de situatia de fapt fiscala:  

• metoda compararii preturilor: prin aceasta metoda   pretul de piata se stabileste pe baza preturilor platite altor persoane care vand bunuri sau servicii comparabile catre persoane independente;
• metoda cost-plus: prin aceasta metoda    pretul de piata se stabileste pe baza costurilor bunului la care se adauga o   marja de profit;
• metoda pretului de revanzare: prin aceasta metoda    pretul de piata se stabileste pe baza pretului de revanzare al bunului   vandut unei persoane independente, diminuat cu cheltuiala cu vanzarea inclusiv   alte cheltuieli ale contribuabilului, urmand ca la diferenta astfel obtinuta sa se aplice   o marja de profit;
• orice alta metoda recunoscuta   privind preturile de transfer emise de O.E.C.D.  

In urma retratarii operatiunii economice, daca se constata faptul ca valoarea de piata este mult mai mare decat cea utilizata de dvs., diferenta   se considera asimilata unei livrari de bunuri si reprezinta baza de impozitare pentru   stabilirea   diferentelor suplimentare de impozit pe profit si TVA.

In situatia in care   vanzarea se efectueaza catre un asociat, organul de inspectie fiscala poate considera diferenta nejustificata printr-un raport de evaluare,    drept dividend acordat   in natura, care, la randul sau, se considera baza de impunere pentru stabilirea diferentelor suplimentare de plata reprezentand impozit pe dividende. Toate aceste diferente suplimentare de plata, genereaza la randul lor majorari de intarziere.

  Drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului acestui articol apartin Editurii Rentrop & Straton. Articolul poate fi preluat in limita a 500 de caractere, cu conditia sa fie insotit de textul: "Sursa: Portalul infoTVA.ro" si link catre www.infotva.ro . In caz contrar, vom actiona conform legilor privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala.

Articol adaugat in 23 iulie 2009

Articol adaugat in 23 iulie 2009