In toamna lui 2017, bate vantul schimbarii in fiscalitatea romaneasca

O vorba veche spune ca toamna se numara bobocii; in toamna asta, mediul de afaceri numara schimbarile din legislatia fiscala.

 

Schimbarea anotimpului aduce cu ea modificari de impact pentru contribuabilii romani. Pe langa Ordonanta 23/2017 privind plata defalcata a TVA, un subiect pe marginea caruia s-a discutat cu multa pasiune, in Monitorul Oficial a trecut oarecum nebagata in seama o ordonanta de modificare a Codului de Procedura Fiscala. Aceasta din urma ar putea aduce totusi pentru platitorii de impozite din Romania probleme cel putin la fel de mari precum noul sistem de gestionare al TVA. 

 

Sa le luam pe rand.

 

Dupa multe discutii si in ciuda protestelor din partea platitorilor de TVA, fie ca erau afaceri antreprenoriale romanesti sau firme internationale cu operatiuni la noi, in cele din urma dispozitia legala privind plata defalcata a TVA a devenit realitate. Asadar, incepand de anul viitor, toate platile / incasarile de sume reprezentand TVA se vor face prin intermediul unor conturi speciale, deschise de fiecare contribuabil la Trezoreria Statului sau la bancile comerciale. Sumele care vor tranzita acel cont vor putea fi folosite doar pentru plata TVA catre furnizori sau bugetul de stat si doar dupa obtinerea unei confirmari de la autoritatea fiscala, pentru alte scopuri. Ca element de noutate fata de proiectul de act normativ, autoritatile fiscale se pot indestula cu prioritate din acel cont si in cazul in care contribuabilul are alte obligatii de natura fiscala restante. 

 

Costurile suplimentare generate de noua reglementare (modificarea sistemelor informatice financiar contabile si de gestiune, munca suplimentara pentru evidenta detaliata a platilor / incasarilor, comisioane bancare, finantarea deficitului de trezorerie generat de blocarea unor sume in contul de TVA, etc.) sunt o realitate care va trebui, din pacate, asumata de catre contribuabili. Un element logistic important va fi capacitatea bancilor si a Trezoreriei statului de a gestiona noul sistem. Trezoreria, de pilda, nu ofera serviciul de online banking similar cu cel al bancilor comerciale. Va fi acesta un impediment pentru contribuabili sau Trezoreria totusi va investi in acest serviciu B2B/B2C indispensabil in secolul XXI? Cred ca o sa aflam raspunsuri la aceste probleme foarte curand: sistemul devine disponibil optional incepand cu 1 octombrie 2017 si atunci vom vedea cum functioneaza, pe seama primilor voluntarilor. Cei care opteaza pentru aplicarea sistemului inca din ultimul trimestru al anului 2017 beneficiaza de reduceri de impozit pe profit / pe veniturile microintreprinderilor si scutiri de penalitati pentru neplata in termen a TVA.

 

Nu trebuie ignorate nici modificarile aduse, la pachet, Codului de procedura fiscala. Printre numeroasele aspecte de noutate, dintre care unele cerute mai demult de mediul de afaceri, si-au facut insa loc si chestiuni cel putin discutabile.

 

Prima dintre ele vizeaza posibilitatea organului fiscal, intr-o maniera pur subiectiva si cu incalcarea regulilor din procedura insolventei, de a trage la raspundere, in mod direct, impreuna cu debitorul, si alte persoane despre care apreciaza ca au actionat cu "rea-credinta". Exprimarea textului este mult prea generala si lasa loc unei marje de manevra si de interpretare nepermise, ce nu tine cont de normele de tehnica legislativa. De fapt, acest text plaseaza ANAF pe o pozitie absolut privilegiata fata de ceilalti creditori ai agentului economic insolvent, acestia fiind lasati in continuare sa isi recupereze creantele in procedura desfasurata in fata judecatorului sindic, in timp ce ANAF recupereaza direct sumele de la terti, pe baza aprecierilor sale proprii. 

 

La fel de controversata este si modificarea ce permite organelor fiscale sa desfasoare inspectii fiscale avand ca scop actiuni de "preventie si conformare". Nicaieri Codul de procedura fiscala nu defineste scopul si obiectul concret al unor asemenea actiuni, astfel incat este extrem de neclar cum si sub ce forma acestea se vor concretiza.  Dupa cum stim bine din practica, cu cat o regula este mai neclara si mai interpretabila, cu atat creste posibilitatea unui abuz.

 

Nu in ultimul rand, in ultimii doi ani s-a "incetatenit" in mod nejustificat (uneori chiar abuziv) practica ANAF de a sesiza organele penale cu privire la pretinse fapte de natura penala. Desi aceasta abordare creeaza prin sine suficiente neajunsuri contribuabilului vizat, ultimele modificari ale Codului de procedura fiscala completeaza lista cu noi reglementari, de data aceasta in materia masurilor asiguratorii. Practic, daca ANAF instituie un sechestru ori o poprire asiguratorie (in lipsa unui titlu de creanta), iar mai apoi sesizeaza si organele penale, acele masuri asiguratorii raman in fiinta pana la solutionarea definitiva a cauzei penale, indiferent de durata acesteia. in acest context, oare mai pot fi atacate actele prin care se stabilesc aceste masuri asiguratorii?

 

Concluzionand, punem spune ca viata contribuabililor nu va fi deloc usoara in lunile ce urmeaza. Speram doar ca valul schimbarilor se va opri aici si vom primi ragazul sa le digeram.

 

 

 

Autor: Alex Milcev, partener, Liderul Departamentului de asistenta fiscala si juridica, EY Romania