Procedura compensarii obligatiilor fiscale cu suma negativa din deconturile de TVA

de Redactia Infotva la 05 Mai. 2009

In vederea analizei modului in care se realizeaza compensarea sumei negative din deconturile de TVA cu optiune de rambursare, trebuie avute in vedere prevederile incidente cuprinse in Codul de ...

In vederea analizei modului in care se realizeaza compensarea sumei negative din deconturile de TVA cu optiune de rambursare, trebuie avute in vedere prevederile incidente cuprinse in Codul de procedura fiscala, referitoare la compensare, la ordinea stingerii datoriilor si la modul de calcul al majorarilor de intarziere in cazul compensarii.

Asadar, putem avea in vedere situatia in care o suma de plata se achita partial prin virament, ur mand ca cealalta parte sa fie stinsa prin compensare in conditiile art. 116 Cod procedura fiscala. Sub aspect procedural, trebuie sa ne aflam in situatia unei compensari la cerere, in conditiile art. 116 alin. (3), a sumelor datorate cu suma negativa din deconturile de TVA cu optiune de rambursare.

Pentru ca mecanismul de stingere a obligatiilor de mai sus sa nu genereze majorari de intarziere este necesar ca, anterior expirarii termenului de plata a obligatiei ce urmeaza a fi stinsa prin compensare, sa fie depus decontul de TVA cu optiunea de rambursare si in acelasi interval sa fie depusa o cerere de compensare a sumei negative din decont cu obligatia neachitata.

Este de precizat faptul ca, desi organul fiscal are si posibilitatea de a efectua compensarea din oficiu, data stingerii obligatiei prin compensare din oficiu are loc la momentul inregistrarii notei de compensare.

In vederea determinarii datei pana la care se calculeaza majorari de intarziere, in cazul in care suma neachitata se stinge prin compensare, trebuie avut in vedere art. 122 alin. (1) din Codul de procedura fiscala.

Astfel, in cazul creantelor fiscale stinse prin compensare, majorarile de intarziere se datoreaza pana la data stingerii inclusiv, astfel:

 pentru compensarile la cerere, data stingerii este data depunerii la organul competent a cererii de compensare;
 pentru compensarile din oficiu, data stingerii este data inregistrarii operatiei de compensare de catre unitatea de trezorerie teritoriala, conform notei de compensare intocmite de catre organul competent;
 pentru compensarile efectuate ca urmare a unei cereri de restituire sau de rambursare a sumei cuvenite debitorului, data stingerii este data depunerii cererii de rambursare sau de restituire.

Avand in vedere faptul ca, in cazul analizat considerand ca a fost depusa si cerere de compensare pe langa decontul de TVA cu optiunea de rambursare, eventualele majorari de intarziere se vor calcula pana la data depunerii cererii de compensare, nu va fi relevanta data la care se va solutiona rambursarea. In aceste conditii, faptul ca termenul de rambursare si de compensare de 45 de zile sau mai mult, daca sunt solicitate documente suplimentare, nu este respectat, nu va determina calculul de majorari de intarziere, acesta oprindu-se la data depunerii cererii.

Faptul ca acest termen se poate intinde peste urmatorul termen de plata nu va determina utilizarea platilor curente efectuate pentru stingerea majorarilor de intarziere, aferente debitelor anterioare.

Aceasta si datorita dispozitiilor art. 115, conform caruia vechimea obligatiilor fiscale de plata se stabileste in functie de scadenta, pentru obligatiile fiscale principale si in functie de data comunicarii, pentru diferentele de obligatii fiscale principale stabilite de organele competente, precum si pentru obligatiile fiscale accesorii.

Cartea Verde a impozitului pe profit

Vreau acest produs →

Ghidul Practic al Monografiilor Contabile 2026

Vreau acest produs →

Examen Consultant Fiscal 2026

Vreau acest produs →

Asadar, pentru a putea fi stinse majorarile de intarziere aferente debitului initial, ce urmeaza a fi stins prin compensare, este necesar ca mai intai sa aiba loc stabilirea obligatiei de plata pentru majorarile de intarziere. In acest sens, este necesara mai intai intocmirea unei decizii de impunere pentru accesorii si ulterior comunicarea acestora.

Or, aceasta ipoteza nu poate fi sustinuta deoarece, in contextul prevederilor legale mai sus in vocate, emiterea unei decizii pentru majorarile de intarziere nu poate fi legala deoarece acestea nu se mai calculeaza de la data depunerii cererii de compensare.

In cazul in care, in urma exercitarii controlului sau analizarii cererii de compensare, s-a stabilit ca suma ce urmeaza a se compensa este mai mica decat suma cuprinsa in cererea de compensare, ma jorarile de intarziere se recalculeaza pentru diferenta ramasa de la data inregistrarii cererii de compensare.

In ceea ce priveste posibilitatea de a solicita dobanzi pentru neefectuarea compensarii in terme nul de 45 de zile, aceasta se mentine si in situatia mecanismului de compensare descris mai sus. Posibilitatea solicitarii de dobanzi este reglementata de art. 126 din Codul de procedura fiscala. In analiza termenului trebuie avute in vedere si conditiile de prelungire a acestuia, potrivit art. 117 alin. (2) din Codul de procedura fiscala.

Dobanda datorata este la nivelul majorarii de intarziere si pentru plata acesteia este necesara cererea expresa formulata de societate. In practica, plata de dobanzi a fost efectuata numai in baza unei hotarari judecatoresti prin care s-a stabilit durata si au fost verificate circumstantele intarzierii, desi o hotarare judecatoreasca nu este absolut necesara.

de Redactia Infotva
Redactia InfoTVA are un colectiv de 3 autori specializati din domeniul fiscal. Zilnic aducem in atentia dvs. tot ce este nou legat de aplicarea regimului TVA, intocmirea corecta a facturilor, depunerea declaratiilor si obligatiile fiscale care le revin angajatorilor. Explicam in mod detaliat modificarile aparute si oferim solutii practice pentru orice dilema generata de noutatile cotidiene!