Vanzare mijloc fix amortizat partial. Implicatii fiscale

Tags: tva, mijloace fixe, amortizare

Intrebare: Ce implicatii fiscale din punct de vedere al TVA si impozit pe profit presupune vanzarea unui mijloc fix (cisterna) amortizat partial?

Raspuns:

Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile.
 
Potrivit art. 24 alin. (15) din Codul fiscal, castigurile sau pierderile rezultate din vanzarea mijloacelor fixe se calculeaza pe baza valorii fiscale a acestora, diminuata cu amortizarea fiscala.
 
In aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Legea 571/2003, a fost data Decizia Comisiei Centrale Fiscale 2/2004 privind aplicarea unitara a unor prevederi referitoare la impozitul pe profit, conventiile de evitare a dublei impuneri, accize si TVA. Potrivit pct. 3 din aceasta decizie, cheltuielile inregistrate ca urmare a cedarii unui mijloc fix amortizabil, calculate ca diferenta intre valoarea fiscala de intrare a acestora si amortizarea fiscala sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile.
 
In sprijinul celor aratate mai sus exista si pct.71^6 din Normele metodologice a Codului fiscal pentru art.24 alin.15 potrivit caruia, cheltuielile inregistrate ca urmare a casarii unui mijloc fix cu valoarea fiscala incomplet amortizata sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile. Prin casarea unui mijloc fix se intelege operatia de scoatere din functiune a activului respectiv, urmata de dezmembrarea acestuia ?i valorificarea partilor componente rezultate, prin vanzare sau prin folosirea in activitatea curenta a contribuabilului.
 
In ceea ce priveste TVA, potrivit art. 137 alin. (1) lit. a) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal baza de impozitare a TVA pentru livrari de bunuri si prestari de servicii este constituita din tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert, inclusiv subventiile direct legate de pretul acestor operatiuni.
 
Articolul 149 din Codul fiscal cuprinde reglementari cu privire la ajustarea taxei deductibile in cazul bunurilor de capital. Insa ajustarea reprezinta o procedura aplicabila atunci cand s-a dedus TVA pentru un bun si, ulterior, in perioada de ajustare, bunul este vandut in regim de scutire ori este casat sau isi inceteaza existenta din orice alt motiv decat vanzarea cu TVA.
 
Ajustarea TVA prevazuta la articolul sus mentionat nu se efectueaza de persoana impozabila in situatia in care a dedus TVA la obtinerea bunului de capital si acest bun de capital, indiferent ca este bun imobil sau alt bun de capital, este vandut cu TVA, chiar daca valoarea de vanzare este mai mica decat valoarea bunului respectiv inregistrata in contabilitate.
 
In concluzie, in cazul vanzarii unui mijloc fix care nu a fost amortizat integral, cheltuiala cu valoarea ramasa neamortizata este cheltuiala deductibila la calculul profitului impozabil, cu conditia ca aceasta operatiune sa nu se incadreze in prevederile art. 11 din Codul fiscal, respectiv  sa nu fie posibila reincadrarea tranzactiei in cazul in care vanzarea se face catre persoane afiliate. Valorificarea activului trebuie sa reflecte pretul de piata.