Cum stabilim in 2016 impozitul pe veniturile microintreprindere in functie de numarul de salariati?

Tags: impozit pe venitul microintreprinderilor, salariat minor, codul muncii, numar salariati

Conform art. 51 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal aplicabil din 2016, stabilim daca societatea va plati impozit pe venitul microintreprinderii de 2% in situatia in care are un salariat angajat cu contract individual de munca cu norma intreaga. De asemenea, vom vedea daca un minor in varsta de 17 ani, elev, poate fi angajat al societatii lucrand doar 6 ore/zi conform Codul Muncii si daca microintreprinderea beneficiaza de cota de impozitare pe venitul microintreprinderilor de 2% avand doar acest salariat minor.

Intr-adevar, conform art. 51 alin. (1) lit. b) din noul Cod fiscal, cota de impozitare pe veniturile microintreprinderilor este de 2% pentru microintreprinderile care au un salariat.

Alin. (4) al aceluiasi articol precizeaza ca prin salariat in vederea aplicarii cotelor de impozitare se intelege persoana angajata cu contract individual de munca cu norma intreaga, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Conditia se considera indeplinita si in cazul microintreprinderilor care:

a) au persoane angajate cu contract individual de munca cu timp partial daca fractiunile de norma prevazute in acestea, insumate, reprezinta echivalentul unei norme intregi;
b) au incheiate contracte de administrare sau mandat, potrivit legii, in cazul in care remuneratia acestora este cel putin la nivelul salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata.

Asa cum se prevede si la art. 13 alin. (1) si (2) din Codul muncii, persoana fizica dobandeste capacitate de munca la implinirea varstei de 16 ani, persoana fizica putand incheia un contract de munca in calitate de salariat si la implinirea varstei de 15 ani, cu acordul parintilor sau al reprezentantilor legali, pentru activitati potrivite cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele sale, daca astfel nu ii sunt periclitate sanatatea, dezvoltarea si pregatirea profesionala.

Codul muncii defineste, in cadul art. 111, timpul de munca drept perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale, conform prevederilor contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislatiei in vigoare. Cu privire la acest aspect, art. 112 alin. (2) precizeaza ca in cazul tinerilor in varsta de pana la 18 ani durata timpului de munca este de 6 ore pe zi si de 30 de ore pe saptamana. Totodata, art. 112 alin. (1) reglementeaza durata normala a timpului de munca pentru salariatii angajati cu norma intreaga, aceasta fiind de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana.

Astfel alin. (2) poate fi privit atat ca o limitare a duratei timpului de munca, dar si ca o exceptie de la regula generala care reglementeaza durata normala a timpului de munca pentru salariatii angajati cu norma intreaga.

In prima abordare, limitarea duratei timpului de munca pentru minori care are scopul de a-i proteja pe acestia la locul de munca, poate fi interpretata prin raportare la art. 103 din Codul muncii in sensul ca salariatul cu varsta de pana 18 ani are o fractiune de norma, timpul sau de munca nefiind in mod expres asimilat potrivit art. 112 alin. (2) cu o norma intreaga de 8 ore reglementata in cadrul alin. (1). Consecinta fiscala intr-o astfel de abordare va fi aceea conform careia conditia impusa de art. 51 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal nu va fi indeplinita.

In cea de-a doua abordare si pe care o impartasim, durata timpului de munca de 6 ore pe zi in cazul tinerilor in varsta de pana la 18 ani conform art. 112 alin. (2) din Codul muncii este inteleasa drept o durata normala de munca, echivalenta cu durata normala de munca pentru salariatii cu varsta de peste 18 ani angajati cu norma intreaga de 8 ore/zi, astfel ca minorul este angajat cu norma intreaga insa presteaza activitate pentru angajator in sensul art. 111 din Codul muncii pentru doar 6 ore. Asadar in aceasta situatie in cazul tanarului in varsta de 17 ani angajat, durata timpului de munca nu poate depasi 6 ore pe zi si 30 de ore pe saptamana, dar va fi considerat angajat cu norma intreaga potrivit Codului muncii, fiind asadar indeplinita din punct de vedere fiscal conditia prevazuta la art. 51 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal.

Trebuie subliniat ca art. 51 alin. (4) din noul Cod fiscal face referire la o norma de munca intreaga raportata la nivelul salariului de baza minim brut pe tara, fara sa includa printre exceptiile de la lit. a) si b) ale alin. (4) al art. 51 situatia diminuarii duratei timpului de munca la 6 ore pentru minori, astfel ca nu putea anticipa pozitia administratiei fiscale in acest caz particular. Totodata, reamintim ca, desi aprobate dar inca nepublicate in Monitorul Oficial, Normele metodologice de aplicare a noului Cod fiscal, in forma de proiect, nu contineau nici o clarificare cu privire la noul aspectul introdus legat de norma de munca/durata timpului de munca a salariatului microintreprinderii in scopul aplicarii unei cote de impozitare.

Raspuns oferit pentru www.portalcontabilitate.ro de Dani Cucu - Consultant fiscal, director al societatii de consultanta. Global Tax Management S.R.L.

Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri