Explicatii privind proiectul legii insolventei persoanelor fizice

Tags: proiectul legii insolventei, debitorul, proiectul de lege, falimentul personal

In perioada urmatoare, romanii ar putea beneficia de prevederile legii falimentului personal care nu exista in acest moment in legislatia din tara noastra. Guvernul a dat aviz favorabil pentru un proiect care legifereaza insolventa personelor fizice. Acesta se afla pe ordinea de zi a plenului Senatului si mai trebuie votat si de Camera deputatilor.

Potrivit Economica.net, initiativa PSD a fost introdusa in Parlament in aprilie si este ultima dintr-o serie de proiecte care incepand cu anul 2010 au incercat sa reglementeze insolventa persoanelor fizice, insa au fost blocate de majoritatile parlamentare care s-au succedat, la presiunea bancilor si a Fondului Monetar International. Unul dintre aceste proiecte, al PDL, este ingropat la Camera deputatilor de patru ani, dupa ce a trecut de Senat.

Conform sursei, proiectul de lege se adreseaza in special debitorilor care au domiciliul in Romania sau bunuri si venituri in Romania, dar care nu sunt persoane fizice autorizate sau au datorii din activitati comerciale.

Legea prevede ca exceptie ca ultimele doua tipuri de categorii pot fi atrase in procedura de insolventa la cererea creditorilor, pentru datorii cumulate mai mici de 45.000 de lei.

Insolventele se vor judeca la Tribunalul de pe raza teritoriala a locuintei debitorului, iar recursul la Curtea de Apel.

De asemenea, se arata in proiectul de lege, debitorul poate depune cererea de intrare in insolventa daca considera ca nu isi mai poate achita datoriile. Situatia de incapacitate de plata este accea in care debitorul nu poate "sa isi achite doua sau mai multe datorii, fata de doi sau mai multi creditori, in decurs de peste 30 de zile de la data scadenta a acestor datorii", se arata in proiect.

Cand solicita initierea procedurii de insolventa, debitorul trebuie sa faca un raport al bunurilor pe care le detine in proprietate si a veniturilor disponibile, "incluzand date referitoare la veniturile preconizate a fi obtinute in urmatorii cinci ani si informatii cu privire la veniturile sale din ultimii trei ani, precum si o situatie a datoriilor sale si detalii privind creditorii aferenti".

Datornicul trebuie sa isi asume pe propria raspundere corectitudinea raportului si sa mai faca o declaratie prin care sa explice motivele care l-au adus in incapacitate de plata.

Acesta mai trebuie sa furnizeze si o lista a bunurilor mobile si imobile cu o valoare individuala care depaseste suma de 1.000 lei, care au fost instrainate in ultimii patru ani.

In plus, citeaza Economica.net documentul amintit, tot debitorul este responsabil cu intocmirea unui plan de rambursare a datoriilor. Planul trebuie sa asigure ca creditorilor negarantati le va fi platita cel putin 40% din valoarea creantei, iar creditorilor garantati ca vor primi sume egale cu valoarea de piata a bunului gajat ce urmeaza a fi vandut, in cazul in care cei din urma nu isi dau acceptul sa primeasca mai putin.

Legea discrimineaza intre creantele creditorilor inruditi si cele ale creditorilor neinruditi. Primii nu se pot indestula mai mult sau in aceasi masura cu ultimii.

Graficul de rambursare a datoriilor nu se poate intinde pe o perioada mai mare de cinci ani. Perioada de reorganizare este mai mare decat cea in cazul proiectului PDL, de trei ani.

Creditorii au si ei dreptul de a solicita insolventa debitorului, dar trebuie sa faca dovada ca acesta nu mai are capacitatea de a achita datoriile la scadenta, si doar pentru sume mai mari de 25.000 de lei.

"In sustinerea cererii, creditorul trebuie sa fumizeze documente si informatii, in masura in care acestea ii stau la dispozitie, cu privire la bunurile si veniturile debitorului, precum si o situatie a celorlalti creditori si a creantelor acestora asupra debitorului", se arata in proiectul de lege.

Debitorul este obligat sa completeze informatiile necesare in termen de 30 de zile, daca acestea nu sunt la dispozitia creditorului.

Daca instanta constata situatia de insolventa si toate formalitatile sunt indeplinite, atunci instanta da un termen de audiere si va desemna un practician in insolventa, care sa actioneze drept administrator judiciar. Proiectul de lege nu detaliaza asupra procesului de numire a administratorului. Decizia de incepere a procedurii va fi publicata in Buletinul Procedurilor de Insolventa.