Atentie contabili!


Modificari importante privind cotele de TVA!
Descarcati GRATUIT Raportul Special realizat de specialisti!
 
 
 
 

Controlul antifrauda si consecintele acestuia

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
de Redactia Infotva la 23 Apr. 2019 Exclusiv
Tags: control antifrauda, oug 74/2013, codul de procedura fiscala

In studiul de caz propus astazi, unul dintre specialistii nostri va raspunde intrebarilor formulate de un cititor care a prezentat urmatoarea situatie: "Pe data de 25.03.2018 am primit invitatie de la ANTIFRAUDA Suceava sa pregatim toate documentele firmei pentru control (am primit lista). Pe 04.04.2018 am predat documentele si toata arhiva electronica pe un stick pe baza unui proces-verbal. Societatea nu mai are activitate din 01.01.2018. Deja suntem in aprilie 2019 si nu avem niciun raspuns".

In acest caz sunt formulate trei intrebari: 

1. Care este termenul maxim pentru derularea controlului de la Antifrauda?
 
2. Societatea, nemaiavand activitate, dorim inceperea procedurii de radiere. Este posibil/cert ca vom avea opozitie din partea lor o data ce este publicata in MO dizolvarea?
 
3. La ce riscuri ne supunem daca primim opozitie din partea lor in etapa de dizolvare? 
 

Raspunsul specialistului
 

Controlul antifrauda denumit si control operativ si inopinat este reglementat de art. 136 din noul Cod de procedura fiscala care se aplica in corelare cu dispozitiile speciale cuprinse in OUG nr. 74/2013, cu modificarile si completarile ulterioare si se exercita de catre inspectorii antifrauda.
 
Asadar, fata de organele de inspectie fiscala care intocmesc acte administrativ fiscale in baza carora se emit decizii de impunere, inspectorii antifrauda intocmesc inscrisuri prin care doar se constata anumite situatii de fapt. Ei constata si sanctionaza contraventii dar si imprejurarile privind savarsirea unor fapte penale.
 
Potrivit Inaltei Curti de Casatie si Justitie opinia jurisprudentiala cvasiunanima este in sensul ca procesul-verbal intocmit de inspectorii antifrauda cu ocazia controlului curent, operativ si inopinat sau a controlului tematic nu intruneste trasaturile caracteristice ale unui act administrativ fiscal, ci doar constata unele situatii faptice si documentare pentru stabilirea starii de fapt fiscale sau constata unele imprejurari privind savarsirea unor fapte prevazute de legea penala si implicatiile fiscale ale acestora. Neavand caracterul unui act administrativ fiscal, intrucat nu da nastere, nu stinge si nu modifica raporturi juridice de natura fiscala, acesta nu poate fi atacat pe cale separata, ci doar odata cu actul administrativ pe care il preceda.
 
Asadar, controlul antifrauda nu are un termen in care se deruleaza, spre deosebire de controlul inopinat a carei durata de efectuare este stabilita de conducatorul organului de control, in functie de obiectivele controlului, si nu poate fi mai mare de 30 de zile.
 
In concluzi, e atat timp cat inscrisurile intocmite de catre inspectorii antifrauda nu produc efecte juridice acestea nu pot fi contestate. In ce priveste retinerea documentelor societatii trebuie precizat ca potrivit art. 6 alin. (2) lit. g) din OUG nr. 74/2013 inspectorii antifrauda au dreptul sa retina documente potrivit dispozitiilor Codului de procedura fiscala care la art. 64 reglementeaza durata si conditiile retinerii.
 
Potrivit alin. (3) – (5) al acestui articol organul fiscal are dreptul sa retina, in scopul protejarii impotriva instrainarii sau distrugerii, indiferent de mediul in care sunt stocate, documente, acte, inscrisuri, registre si documente financiar-contabile in original sau orice element material care face dovada stabilirii, inregistrarii si achitarii obligatiilor fiscale de catre contribuabil/platitor, pe o perioada de cel mult 30 de zile. in cazuri exceptionale, cu aprobarea conducatorului organului fiscal, perioada de retinere poate fi prelungita cu cel mult 90 de zile. Contribuabilul/platitorul are dreptul sa solicite copii ale documentelor retinute atat timp cat acestea sunt in posesia organului fiscal. Dovada retinerii documentelor o constituie actul intocmit de organul fiscal, in care sunt specificate toate elementele necesare individualizarii probei sau dovezii respective, precum si mentiunea ca aceasta a fost retinuta de catre organul fiscal. Actul se intocmeste in doua exemplare si se semneaza de organul fiscal si de contribuabil/platitor, un exemplar comunicandu-i-se contribuabilului/platitorului. In cazul in care pentru stabilirea starii de fapt fiscale contribuabilul/platitorul pune la dispozitia organului fiscal inscrisuri sau alte documente, in original, acestea se inapoiaza contribuabilului/platitorului, pastrandu-se in copie, conform cu originalul, numai inscrisuri relevante din punct de vedere fiscal. Conformitatea cu originalul a copiilor se efectueaza de catre contribuabil/platitor prin inscrierea mentiunii "conform cu originalul" si prin semnatura acestuia.
 
Avand in vedere cele de mai sus, atat timp cat procedural este respectata durata si procedura de retinere a documentelor originalele (30, pana la 90 de zile si eliberarea procesului verbal care constata retinerea acestora si remiterea in forma certificata a copiilor) procedura este incheiata, inspectorii antifrauda nevand obligatia sa comunice un inscris cuprinzand constatarile proprii pana cand acestea vor fi cuprinse intr-un act administrativ opozabil si susceptibil de contestare.
 
In opinia noastra, societatea poate initia procedura de dizolvare in vederea radierii urmand ca eventuala opozitie a administratiei fiscale sa se realizeze in temeiul circumstantelor retinute inclusiv de catre inspectorii antifrauda pe baza documentelor furnizate si pe baza unor probe care sa convinga instanta de temeinicia si justificarea opozitiei efectuate. Trebuie subliniat faptul ca, intr-adevar, in cazul in care pe baza constatarilor, in sarcina societatii ar urma sa i se stabileasca obligatii fiscale acestea trebuie sa fi determinate si comunicate atat timp cat societatea este subiect de drept fiscal – momentul radierii. Aceasta inclusiv pentru a se putea constata insolvabilitatea societatii si sa se poata lua, spre exemplu, masura angajarii raspunderii solidare.
 
Cu privire la riscurile determinate de opozitia la dizolvarea societatii trebuie analizate in ansamblu cauzele de angajare a raspunderii solidare a altor persoane cu societatea in conditiile art. 25 din Codul de procedura fiscala.
 
Spre exemplu, in conditiile art. 25 alin. (2) lit. d) din Codul de procedura fiscala aceasta raspundere priveste administratorii sau orice alte persoane care, cu rea-credinta, au determinat nedeclararea si/sau neachitarea la scadenta a obligatiilor fiscale ale debitorului declarat insolvabil in sensul art. 265 din Codul de procedura fiscala si anume debitorul ale carui venituri si/sau bunuri urmaribile au o valoare mai mica decat obligatiile fiscale de plata sau care nu are venituri ori bunuri urmaribile.
 
In aplicarea procedurii a fost emis OPANAF nr. 127/2014 pentru aprobarea Instructiunilor privind aplicarea procedurii de angajare a raspunderii solidare reglementate de dispozitiile art. 27 si 28 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala. Acest ordin este aplicabil si dupa 1 ianuarie 2016 data intrarii in vigoare a noului Cod de procedura fiscala aprobat prin Legea nr. 207/2015 in conditiile neadoptarii unor noi instructiuni si in temeiul aplicarii dispozitiilor tranzitorii cuprinse la art. 346 alin. (1) care precizeaza ca reglementarile emise in temeiul actelor normative abrogate  printre care si OG nr. 92/2003 raman aplicabile pana la data aprobarii actelor normative de aplicare a prezentului cod, in masura in care nu contravin prevederilor acestuia.
 
Astfel, potrivit pct. 3.5. din OPANAF nr. 127/2014, in scopul angajarii raspunderii solidare prevazute la art. 27 alin. (2) lit. d) din Codul de procedura fiscala, (corespunzator art. 25 alin. (2) lit. d) din noul Cod de procedura fiscala aprobat prin Legea nr. 207/2015) organul fiscal cu competente in executarea silita a debitorului principal, in situatia in care constata ca acesta nu si-a achitat obligatiile fiscale ce au fost stabilite in baza unui raport de inspectie fiscala, va avea in vedere urmatoarele:
 
a) analizarea raportului de inspectie fiscala prin care s-a constatat nedeclararea obligatiilor fiscale la scadenta ale debitorului declarat insolvabil de catre administratorii sau orice persoane care au actionat cu rea-credinta;
 
b) analizarea evidentei analitice pe platitor din care sa rezulte ca obligatiile fiscale cuprinse in raportul de inspectie fiscala nu au fost achitate de catre debitor in termenul prevazut de lege si/sau ca debitorul, declarat insolvabil, nu si-a achitat la scadenta obligatiile fiscale pe care le-a declarat;
 
c) verificarea documentelor contabile ale debitorului, respectiv registrul de casa, extrasele de cont si orice alte documente justificative din care, potrivit legii, rezulta sumele existente in contul de casa si banca de care a dispus debitorul la data scadentei obligatiilor fiscale;
 
d) identificarea administratorilor sau a oricaror altor persoane care, cu rea-credinta, au determinat nedeclararea si/sau neachitarea la scadenta a obligatiilor fiscale;
 
e) orice alte documente pe care le detine pentru stabilirea situatiei de fapt.
 
Asa cum se poate constata una dintre conditiile fundamentale pentru angajarea raspunderii solidare este reaua-credinta manifestata de catre administrator sau alta persoana care au determinat nedeclararea si/sau neachitarea la scadenta a obligatiilor fiscale ale debitorului declarat insolvabil. Reaua-credinta presupune o atitudine volitionala a persoanei vinovate constand in reprezentarea rezultatului negativ si urmarirea obtinerii acelei finalitati prin actiunile sau inactiunile lor. In acelasi timp potrivit art. 73 alin. (2) din Codul de procedura fiscala organul fiscal are sarcina de a motiva actele administrative fiscale emise pe baza de probe sau constatari proprii. Asadar, revine acestuia obligatia ca in temeiul art. 25 si in cadrul procedurii prevazute de OPANAF nr. 127/2014 sa demonstreze reaua-credinta a administratorului prin analiza actiunilor acestuia savarsite in mod expres pentru producerea consecintei finale – insolvabilitatea societatii debitorare si nu doar niste simple decizii manageriale care nu s-au dovedit adecvate pentru evolutia financiara a societatii.
 
Raspuns oferit de specialistii Portal Codul Fiscal, un proiect de consultanta specializata marca Rentrop&Straton.
Redactia Infotva de Redactia Infotva
Redactia InfoTVA are un colectiv de 3 autori specializati din domeniul fiscal. Zilnic aducem in atentia dvs. tot ce este nou legat de aplicarea regimului TVA, intocmirea corecta a facturilor, depunerea declaratiilor si obligatiile fiscale care le revin angajatorilor. Explicam in mod detaliat modificarile aparute si oferim solutii practice pentru orice dilema generata de noutatile cotidiene!

Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri




Votati articolul "Controlul antifrauda si consecintele acestuia":
Rating:

Nota: 4.5 din 5 din 3 voturi
Urmareste-ne pe Google News

Cote de TVA aplicabile de la 1 ianuarie 2024. Noutati fiscale si Scutiri de TVA

Atentie contabili!

Modificari importante privind cotele de TVA!

Descarcati GRATUIT Raportul Special realizat de specialisti!

Abonati-va la Newsletter-ul InfoTVA.ro si descarcati GRATUIT Raportul Special!
"Cote de TVA aplicabile de la 1 ianuarie 2024. Noutati fiscale si Scutiri de TVA" 
Rentrop ∧ Straton
Club Contabilitate

VIDEO

[x]

Atentie contabili!

Cote de TVA aplicabile de la 1 ianuarie 2024. Noutati fiscale si Scutiri de TVA Modificari importante privind cotele de TVA!

Descarca GRATUIT Raportul Special!

"Cote de TVA aplicabile de la 1 ianuarie 2024. Noutati fiscale si Scutiri de TVA"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016