Studiu de caz: Compensarea datoriilor reciproce de peste 100 milioane lei

Tags: hg 685/1999, oug 77/1999, compensare

Valabil la 14.09.2011 - Compensarea datoriilor acumulate de societati nu a fost un subiect dezbatut in cadrul studiilor de caz selectate pana in prezent. Deoarece si aceasta situatie poate oferi informatii pertinente pentru nenumarate societati, se va lua ca exemplu o societate (platitoare de TVA) care are de plata la un furnizor o factura de 1.700.000 ron (data facturii 26.08.2011, obiectul facturarii lucrari de constructii), in vreme ce aceeasi societate va incasa de la acelasi furnizor (client) o factura de 1.650.000 ron (data factura de 25.08.2011, obiectul facturarii - vanzare imobil). Astfel, aspectele la care prezentul studiu de caz isi propune sa raspunda privesc o posibila compensare in facturile amintite, precum si procedura si documentele contabile aferente compensarii.

In primul rand, compensarea datoriilor reciproce este reglementata de HG 685/1999 pentru aprobarea metodologiei de monitorizare si compensare a datoriilor egentilor economici, depasite la scadenta. De asemenea, mai sunt incidente unele prevederi stabilite de OUG 77/1999 privind unele masuri pentru prevenirea incapacitatii de plata, si HG 804/1999, pentru modificarea regulamentului de compensare.
 
De regula, compensarile reciproce intre creante se efectueaza conform art. 3 din HG 685/1999 privind regulamentul de compensare, ce stabileste ca pentru facturi cu valori mai mari de 10.000 lei, compensarea datoriilor neplatite la termenele scadente se va realiza numai in conformitate cu prevederile regulamentului de compensare, iar compensarea unor facturi cu sume mai mici de 10.000 lei, se poate efectua si in afara prevederilor din OUG 77/1999, pe baza acelorasi formulare.
 
Continutul si regimul ordinelor de compensare sunt reglementate de art. 12 (anexa nr. 2.1) din Regulamentul de compensare a datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane juridice aprobat prin HG 685/1999
 
Se considera ca procedura de compensare a unor facturi mai mari de 10.000 lei neajunse la scadenta se poate face prin intermediul IMI (Institutul de Management si Informatica) conform procedurii stabilite de regulamentul de compensare mai devreme amintit.

Aceasta concluzie se intemeiaza pe faptul ca sunt permise compensarile in afara cadrului institutional doar pentru facturi mai mici de 10.000 lei.