Care este regimul TVA aplicabil la comercializarea cardurilor de cadou ale unui magazin?

Tags: codul fiscal, comercializare, carduri cadou, tva, regim fiscal, factura

O firma, persoana impozabila stabilita si inregistrata in scopuri de TVA in Romania, conform art. 153 din Codul fiscal, comercializeaza articole electrocasnice prin magazinele proprii pe care le detine. Aceasta intentioneaza sa comercializeze catre clientii sai carduri de cadou (?Giftcard?) de diferite valori, care urmeaza a fi utilizate pentru achizitionarea de articole electrocasnice din magazinele sale. Firma considera ca vanzarea acestor carduri reprezinta o incasare anticipata, respectiv avansuri pentru viitoarele livrari de bunuri si, in consecinta, colecteaza TVA la momentul vanzarii cardurilor, eliberand clientilor bon fiscal. Firma intreaba care este regimul TVA aplicat acestor operatiuni.

Tratament fiscal:

Vom porni de la premiza ca firma incaseaza valoarea integrala a cardurilor de la clienti, iar clientii pot utiliza cardurile numai pentru achizitionarea de produse din magazinele firmei de pe teritoriul Romaniei. In acest context, precizam ca la nivel comunitar aceste carduri de cumparaturi sunt denumite generic "vouchere". Problema regimului TVA aplicabil livrarii de vouchere a fost dezbatuta in cadrul grupurilor de lucru de la nivelul Comisiei Europene. Din discutii a rezultat ca statele membre au abordari diferite in ceea ce priveste regimul TVA aplicabil vanzarii/acordarii de vouchere. Cu toate acestea, statele membre au fost de acord ca voucher-ele se impart, in principiu, in trei mari categorii: Voucher gratuit - Free voucher – aceasta categorie include voucher-ele de discount si cadourile (business gifts); SPV - single purpose voucher; MPV - multi purpose voucher.
In cazul vanzarii de vouchere single purpose, regimul TVA aplicabil este clar: sumele incasate pentru livrarea acestor vouchere sunt considerate plati in avans, intrucat toate elementele necesare determinarii regimului TVA sunt cunoscute la momentul livrarii.

Astfel, avand in vedere ca in cazul platilor in avans, exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervine la momentul incasarii avansului, persoanele impozabile care livreaza astfel de vouchere au obligatia de a colecta taxa aferenta acestor avansuri si de a emite facturi in conformitate cu prevederile art. 155 din Codul fiscal.

In acest sens a fost data si decizia Curtii Europene de Justitie in cazul C-419/2002 (BUPA Hospitals Ltd), si anume: al 2-lea subparagraf al art. 10 alin. (2) din Directiva a 6-a (in prezent art. 65 din Directiva 112/2006/CE privind sistemul comun al TVA) prevede ca in cazul in care sunt efectuate plati in avans inainte de livrarea de bunuri/prestarea de servicii, taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la incasarea avansului pentru suma achitata; pentru ca taxa sa devina exigibila la momentul incasarii avansului inainte de efectuarea unei livrari de bunuri/prestari de servicii, toate informatiile relevante privind livrarea sau prestarea, trebuie sa fie cunoscute la momentul incasarii avansului, si din acest motiv, in mod special, sa fie identificate cu exactitate bunurile/serviciile pentru care se efectueaza plata in avans.

Astfel, problema regimului TVA aplicabil comercializarii acestui tip de vouchere a fost discutata si in grupurile de lucru pe probleme de fiscalitate constituite la nivelul Comisiei Europene si statele membre au fost de acord ca SPV-urile trebuie taxate la momentul vanzarii lor, intrucat acestea detin toate elementele necesare identificarii tranzactiei la care se refera. Prin urmare, SPV-urile sunt tratate la nivel comunitar ca plati in avans si se supun regimului taxei pe valoarea adaugata aplicabil platilor in avans, pentru care atat Directiva 112/2006/CE, cat si legislatia nationala in domeniul TVA, contin prevederi exprese.

In situatia in care clientii pot obtine in schimbul voucher-elor numai bunuri pentru a caror livrare se aplica una dintre cele trei cote de TVA, respectiv de 24% in cazul firmei in cauza, livrarea voucher-ului va fi considerata incasare de avans pentru care intervine exigibilitatea TVA si, in consecinta societatea are obligatia de a colecta TVA la momentul livrarii cardului de cadou.
Prin urmare, consideram corecta abordarea din punct de vedere al TVA, potrivit careia se colecteaza TVA la momentul livrarii cardului de cadou.

In ceea ce priveste documentele ce trebuie emise de firma catre clientii sai pentru vanzarea de carduri, respectiv pentru vanzarea de produse electrocasnice, precizam ca sunt incidente prevederile art. 155 din Codul fiscal. Astfel, la art. 155 alin. (1) din Codul fiscal se precizeaza ca persoana impozabila care efectueaza o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, [...], trebuie sa emita o factura catre fiecare beneficiar, cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care ia nastere faptul generator al taxei, [...]. De asemenea, persoana impozabila trebuie sa emita o factura catre fiecare beneficiar pentru suma avansurilor incasate in legatura cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a incasat avansurile, [...].

Cu toate acestea, la alin. (7) al aceluiasi articol se prevede ca, prin derogare de la alin. (1), si fara sa contravina prevederilor alin. (3), persoana impozabila este scutita de obligatia emiterii facturii, pentru urmatoarele operatiuni, cu exceptia cazului in care beneficiarul solicita factura:
a) transportul persoanelor cu taximetre, precum si transportul persoanelor pe baza biletelor de calatorie sau a abonamentelor;
b) livrarile de bunuri prin magazinele de comert cu amanuntul si prestarile de servicii catre populatie, consemnate in documente, fara nominalizarea cumparatorului.

In consecinta, consideram ca pentru vanzarea de carduri de cadou si de bunuri din magazinele cu amanuntul, firma nu are obligatia de a emite facturi conform art. 155 alin. (1) din Codul fiscal, cu exceptia situatiei in care clientii solicita in mod expres facturi.


Baza legala: Legea nr 571 / 2003 articolul 155 alin. (1)

Sursa: ANAF