Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Atentie contabili!
TVA-ul se modifica de la 1 ianuarie!
Nu uitati de noile reguli OBLIGATORII!

Descarcati GRATUIT Raportul Special realizat de specialisti.

Regimul TVA aplicat alocarii de costuri intre sediul fix si societate

de InfoTva.ro la 22 Oct. 2019 Exclusiv
Tags: regim tva, tratament fiscal, inregistrat in scopuri de tva

O societate comerciala stabilita in Italia are un sediu fix in Romania, inregistrat in scopuri de TVA, de la care se presteaza servicii strict pentru sediul principal al firmei aflat in Italia (intocmeste dosarele de recuperare de la sediul fix din Romania, dar serviciile sunt aferente obiectului de activitate al sediului central). S-a ales aceasta varianta deoarece exista anumite avantaje ale costurilor fata de varianta in care serviciile ar fi fost prestate direct de la sediul central din Italia. Avand in vedere ca sunt servicii intercompany, facturile emise de catre sediul fix catre sediul central trebuie sa contina TVA sau nu?

Specialistul nostru va avea in vedere, in formularea raspunsului, si Decizia nr.210/2004 a Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) privind TVA. De asemenea, va preciza si baza legala pe seama careia formuleaza raspunsul. 
 

Specialistul raspunde


Pornim de la idea ca sediul fix din Romania inregistrat in scopuri de TVA este o structura fara personalitate juridica a societati cu sediul in Italia, ca dezmembramant al acesteia si care indeplineste conditiile de la art. 266 (2) c) din Codul fiscal:
ART. 266 - Semnificatia unor termeni si expresii

(2) In intelesul prezentului titlu:
b) o persoana impozabila care are sediul activitatii economice in afara Romaniei se considera ca este stabilita in Romania daca are un sediu fix in Romania, respectiv daca dispune in Romania de suficiente resurse tehnice si umane pentru a efectua regulat livrari de bunuri si/sau prestari de servicii impozabile;
c) o persoana impozabila care are sediul activitatii economice in afara Romaniei si care are un sediu fix in Romania conform lit. b) este considerata persoana impozabila care nu este stabilita in Romania pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii realizate la care sediul fix de pe teritoriul Romaniei nu participa. 
Contabilitatea HORECA. Monografii contabile si cazuri practice
Contabilitatea HORECA. Monografii contabile si cazuri practice

Vezi detalii

Operare SAGA. Exemple practice si recomandari!
Operare SAGA. Exemple practice si recomandari!

Vezi detalii

Planul de Conturi General. Functiunea si corespondenta conturilor 2019
Planul de Conturi General. Functiunea si corespondenta conturilor 2019

Vezi detalii


NM 1. (2) In aplicarea prevederilor art. 266 alin. (2) din Codul fiscal, locul in care o persoana impozabila si-a stabilit sediul activitatii economice este locul in care se desfasoara functiile de administrare centrala a societatii. Pentru a stabili locul unde o persoana impozabila isi are stabilit sediul activitatii sale economice se iau in considerare locul in care se iau deciziile principale legate de managementul general al societatii, locul in care se afla sediul social al societatii si locul in care se intalneste conducerea societatii. In cazul in care aceste criterii nu permit determinarea cu certitudine a locului de stabilire a sediului unei activitati economice, locul in care se iau deciziile principale legate de managementul general al societatii este criteriul care prevaleaza. O persoana impozabila poate avea sediul activitatii economice intr-un stat membru chiar daca nu realizeaza efectiv activitati economice in statul respectiv. Prezenta unei cutii postale sau a unor reprezentante comerciale nu poate fi considerata ca sediu al activitatii economice a unei persoane impozabile, daca nu sunt indeplinite conditiile mentionate in tezele anterioare.
 
(6) In scopul aplicarii prevederilor art. 266 alin. (2) lit. c) si art. 307 din Codul fiscal:
a) daca sediul fix din Romania al unei persoane impozabile care are sediul activitatii economice in afara Romaniei nu participa la livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, respectiv resursele tehnice si/sau umane din Romania nu sunt utilizate pentru realizarea acestor operatiuni, se considera ca persoana impozabila nu este stabilita in Romania pentru respectivele operatiuni;
b) daca sediul fix din Romania al unei persoane impozabile care are sediul activitatii economice in afara Romaniei participa la livrarea de bunuri sau prestarea de servicii inainte sau in timpul realizarii acestor operatiuni sau conform unor intelegeri este prevazut ca sediul fix poate sa intervina ulterior derularii operatiunilor pentru operatiuni postvanzare ori pentru respectarea unor clauze contractuale de garantie si aceasta potentiala participare nu constituie o operatiune separata din perspectiva TVA, masura in care sunt utilizate resursele umane si/sau materiale in legatura cu aceste operatiuni nu este relevanta, deoarece se considera ca in orice situatie acest sediu fix participa la realizarea operatiunilor respective;
c) atunci cand resursele tehnice si/sau umane ale sediului fix din Romania al unei persoane impozabile care are sediul activitatii economice in afara Romaniei sunt utilizate numai pentru scopuri administrative suport, cum sunt serviciile de contabilitate, de emitere a facturilor si colectarea titlurilor de creanta, utilizarea acestor resurse nu se considera ca participare la realizarea de livrari de bunuri sau prestari de servicii, fiind tratate doar ca servicii-suport necesare indeplinirii obligatiilor legate de aceste operatiuni. In aceasta situatie, se considera ca persoana impozabila nu este stabilita in Romania pentru aceste operatiuni;
d) atunci cand factura este emisa indicand codul de inregistrare in scopuri de TVA al sediului fix din Romania, acesta se considera ca a participat la livrarea de bunuri sau la prestarea de servicii, cu exceptia situatiei in care persoana impozabila poate face dovada contrariului.
 
Pentru ca sediul fix sa existe in Romania este necesar ca persoana impozabila sa indeplineasca conditiile art. 266 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal.

14. (1) Pentru stabilirea locului prestarii serviciilor potrivit prevederilor art. 278 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, se are in vedere notiunea de persoana impozabila, astfel cum este aceasta definita din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata. Identificarea altor elemente, cum ar fi faptul ca persoana impozabila realizeaza operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata sau ca aceasta aplica regimul special de scutire pentru intreprinderi mici, nu influenteaza modul in care regulile care guverneaza locul prestarii se aplica atunci cand persoana impozabila presteaza sau primeste servicii.
(2) In aplicarea art. 278 alin. (2) din Codul fiscal, sediu fix inseamna sediul definit la art. 266 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, care se caracterizeaza printr-un grad suficient de permanenta si o structura adecvata ca resurse umane si tehnice care ii permit sa primeasca si sa utilizeze serviciile care sunt furnizate pentru necesitatile proprii ale sediului respectiv.
 
Societatea din Italia care are sediul activitatii economice in afara Romaniei, insa detine un sediu fix in Romania, s-a inregistrat in scopuri de TVA in Romania in conformitate cu art. 316 (2) din Codul fiscal:

ART. 316 - inregistrarea persoanelor impozabile in scopuri de TVA                                                                   
(2) Persoana impozabila care are sediul activitatii economice in afara Romaniei, dar este stabilita in Romania printr-un sediu fix, conform art. 266 alin. (2) lit. b), este obligata sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA in Romania, astfel:
a) inaintea primirii serviciilor, in situatia in care urmeaza sa primeasca pentru sediul fix din Romania servicii pentru care este obligata la plata taxei in Romania conform art. 307 alin. (2), daca serviciile sunt prestate de o persoana impozabila care este stabilita in sensul art. 266 alin. (2) in alt stat membru;
b) inainte de prestarea serviciilor, in situatia in care urmeaza sa presteze serviciile prevazute la art. 278 alin. (2) de la sediul fix din Romania pentru un beneficiar persoana impozabila stabilita in sensul art. 266 alin. (2) in alt stat membru care are obligatia de a plati TVA in alt stat membru, conform echivalentului din legislatia statului membru respectiv al art. 307 alin. (2);
c) inainte de realizarea unor activitati economice de la respectivul sediu fix in conditiile stabilite la art. 266 alin. (2) lit. b) si c) care implica:
1. livrari de bunuri taxabile si/sau scutite cu drept de deducere, inclusiv livrari intracomunitare scutite de TVA conform art. 294 alin. (2);
2. prestari de servicii taxabile si/sau scutite de taxa pe valoarea adaugata cu drept de deducere, altele decat cele prevazute la lit. a) si b);
3. operatiuni scutite de taxa si opteaza pentru taxarea acestora, conform art. 292 alin. (3);
4. achizitii intracomunitare de bunuri taxabile. 
 
Din punct de vedere al TVA, sediile fixe pot fi privite ca persoane impozabile doar in relatie cu tertii.                                                                                                                                                          
Pornind de la faptul ca sediul fix nu are personalitate juridica si nu este persoana impozabila in relatia sa cu societatea din Italia si nici nu desfasoara activitati economice de o maniera independenta, asa cum este definita persoana impozabila la art. 269(1):

ART. 269 - Persoane impozabile si activitatea economica                                                                                           
(1) Este considerata persoana impozabila orice persoana care desfasoara, de o maniera independenta si indiferent de loc, activitati economice de natura celor prevazute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activitati
rezulta ca sediul fix este obligt sa emita factura pentru serviciile prestate pentru societatea din Italia. In opinia consultantului, sediul fix trebuie sa emita documente de decontare a serviciilor prestate avand la baza cheltuielile efectuate ( salarii, contributii salariale, utilitati, etc.), cum ar fi de exemplu Nota de debitare-creditare reglementata in OMFP 2634/2015 privind documentele financiar-contabile, care reprezinta un document de inregistrare a operatiunilor de decontare intervenite intre entitate si subunitati care tin contabilitate proprie si intre subunitati ale aceleiasi entitati, fiind un document justificativ de inregistrare in contabilitate intocmit pe baza documentelor justificative care stau la baza operatiunii.
 
Operatiunile economice dintre societatea din Italia si ale sediului fix al acesteia din Romania nu intra in sfera TVA fiind vorba de fapt despre operatiuni de decontare a costurilor sediului fix de catre societatea cu sediul activitatii economice in Italia.

In acest sens este relevanta jurisprudenta europeana in materie, respectiv decizia data in cazul Curtii de Justitie a Uniunii Europene C-210/04 FCE Bank mentionata de dvs.                       

Astfel, conform deciziei din acest caz, un sediu fix care nu reprezinta o entitate juridica distincta de societatea din care face parte, stabilit in alt stat membru si catre care societatea mama presteaza servicii, nu trebuie tratat ca o persoana impozabila separata din cauza alocarii de catre aceasta a costurilor legate de serviciile respective.

Prin urmare, potrivit deciziei CJUE in cauza C-210/04 FCE Bank, alocarea cheltuielilor intre societatea mama si sediul fixa sa nu reprezinta o operatiune in sfera de aplicare a TVA, avand in vedere ca respectivele cheltuieli sunt aferente unor operatiuni realizate intre dezmembraminte fara personalitate juridica ale aceleiasi entitati economice, societatea mama si sediul fix fiind una si aceeasi persoana juridica.

Chiar daca in cauza C-210/04 FCE Bank se fac referiri la alocari de costuri intre compania mama si sucursalele ei, este aplicabila si in cazul alocarii de costuri intre sediul fix din Romania si compania mama din Italia.  
In acest sens chiar avem un raspuns ANAF datat 01.10.2013 la o intrebare legata de TVA la alocarile de costuri intre sucursale (sedii fixe) care se regaseste postat pe site-ul Ministerului Finantelor:
 
Intrebare: Care este tratamentul TVA aferent alocarii costurilor intre sucursalele din diverse state membre UE ale unei companii multinationale?
 

Raspuns ANAF:


Prezentarea situatiei de fapt:

O companie multinationala cu sediul activitatii intr-un stat membru al U.E. detine sucursale in mai multe state membre UE. Aceste sucursale nu au personalitate juridica, nu sunt entitati de sine statatoare ci sunt parte din compania mama. Din punct de vedere al TVA, sucursalele sunt sedii fixe ce pot fi privite ca persoane impozabile in relatie cu tertii. Intelegem de asemenea ca, intre sucursalele din diverse state membre UE, se aloca costuri cu servicii de management, consultanta, procesare de date, costuri directe IT (salarii, taxe salariale, amortizare), ca urmare a faptului ca personalul IT deserveste prin activitatea sa toate sucursalele din celelalte state membre UE.

In acest context se solicita precizari referitoare la tratamentul din punct de vedere al TVA aferent alocarii costurilor intre sucursalele din diverse state membre UE ale companiei multinationale .
 
Tratamentul fiscal:

In ceea ce priveste regimul TVA aplicabil in cazul alocarii de costuri intre sucursalele din diverse state membre UE ale aceleiasi companii, consideram relevante urmatoarele considerente:

Potrivit art. 126 alin.(1) din Codul fiscal, din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata sunt operatiuni impozabile in Romania cele care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) operatiunile care, in sensul art. 128 – 130, constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, in sfera taxei, efectuate cu plata;
b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi in Romania, in conformitate cu prevederile art. 132 si 133;
c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana impozabila, astfel cum este definita la art. 127 alin. (1), actionand ca atare;
d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din una dintre activitatile economice prevazute la art. 127 alin. (2).
 
Prin urmare, una dintre conditiile care trebuie indeplinite pentru ca o anumita operatiune sa fie impozabila in sensul TVA este ca respectiva operatiune sa fie realizata de o persoana impozabila din punct de vedere al TVA.
Legislatia in domeniu, respectiv Legea nr. 31/1990 privind societatile, republicata, defineste sucursalele drept dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale.
 
In ceea ce priveste legislatia in domeniul TVA, este considerata persoana impozabila potrivit art. 127 alin. (1) din Codul fiscal, orice persoana care desfasoara, de o maniera independenta si indiferent de loc, activitati economice de natura celor prevazute la alin. (2) al aceluiasi articol, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activitati.

O alta conditie care trebuie indeplinita pentru ca o anumita operatiune sa fie cuprinsa in sfera de aplicare a TVA este aceea ca respectiva operatiune sa constituie sau sa fie asimilata cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, efectuata cu plata.
 
Conditia referitoare la “plata” este detaliata la pct. 2 alin. (2) din norme, implicand existenta unei legaturi directe intre operatiune si contrapartida obtinuta. Astfel, o operatiune este impozabila in conditiile in care aceasta operatiune aduce un avantaj clientului, iar contrapartida obtinuta, este aferenta avantajului primit, dupa cum urmeaza:
a) conditia referitoare la existenta unui avantaj pentru un client este indeplinita in cazul in care furnizorul de bunuri sau prestatorul de servicii se angajeaza sa furnizeze bunuri si/sau servicii determinabile persoanei ce efectueaza plata sau, in absenta platii, cand operatiunea a fost realizata pentru a permite stabilirea unui astfel de angajament. Aceasta conditie este compatibila cu faptul ca serviciile au fost colective, nu au fost masurabile cu exactitate sau au facut parte dintr-o obligatie legala;
b) conditia existentei unei legaturi intre operatiune si contrapartida obtinuta este indeplinita chiar daca pretul nu reflecta valoarea normala a operatiunii, respectiv ia forma unor cotizatii, bunuri sau servicii, reduceri de pret, sau nu este platit direct de beneficiar, ci de un tert.
 
De asemenea, pentru a stabili daca decontarea cheltuielilor intre sucursalele aceleiasi companii reprezinta o operatiune impozabila din punct de vedere al TVA, consideram relevanta si jurisprudenta europeana in materie, respectiv decizia data in cazul Curtii de Justitie a Uniunii Europene C-210/04 FCE Bank. Astfel, potrivit deciziei din acest caz, un sediu fix care nu reprezinta o entitate juridica distincta de societatea din care face parte, stabilit in alt stat membru, si catre care societatea mama presteaza servicii, nu trebuie tratat ca o persoana impozabila separata din cauza alocarii de catre aceasta a costurilor legate de serviciile respective.

Prin urmare, potrivit deciziei CJUE in cauza C-210/04 FCE Bank, alocarea cheltuielilor intre societatea mama si sucursala sa nu reprezinta o operatiune in sfera de aplicare a TVA, avand in vedere ca respectivele cheltuieli sunt aferente unor operatiuni realizate intre dezmembraminte fara personalitate juridica ale aceleiasi entitati economice, societatea mama si sucursala sa fiind una si aceeasi persoana juridica.
 
Fata de cele de mai sus, consideram ca, desi cauza C-210/04 FCE Bank se refera la alocari de costuri intre compania mama si sucursalele ei, rationamentul care rezulta din aceasta cauza este aplicabil si in cazul alocarii de costuri intre sucursalele din diferite diferite state membre UE ale aceleiasi companii. Prin urmare, alocarile de costuri intre sucursalele aceleiasi companii nu reprezinta operatiuni in sfera TVA, intrucat sucursalele nu reprezinta persoane impozabile distincte, fiind in fapt dezmembraminte fara personalitate juridica ale aceleiasi persoane juridice.
 
Raspuns oferit de specialistii Portal Codul Fiscal, un proiect de consultanta specializata marca Rentrop&Straton.
 
Autor:

Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!

Votati articolul "Regimul TVA aplicat alocarii de costuri intre sediul fix si societate":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 2 voturi





Atentie contabili!
TVA-ul se modifica de la 1 ianuarie!
Nu uitati de noile reguli OBLIGATORII!

Descarcati GRATUIT Raportul Special realizat de specialisti.

Abonati-va la Newsletter-ul InfoTva.ro si descarcati GRATUIT Raportul Special
"Modificarile TVA de la 1 ianuarie 2020"
Club Contabilitate

VIDEO

X
Atentie contabili!
TVA-ul se modifica de la 1 ianuarie!
Nu uitati de noile reguli OBLIGATORII!

Descarcati GRATUIT Raportul Special realizat de specialisti.!
Abonati-va la Newsletter-ul InfoTva.ro si descarcati GRATUIT Raportul Special!

"Modificarile TVA de la 1 ianuarie 2020"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016