Tags: tratament contabil si fiscal, import de bunuri, impozitare in vama
Compania A din Romania efectueaza un import de la compania B din Turcia. Conform intelegerii contractuale, transportul este in sarcina furnizorului (DAP). Importul s-a efectuat prin intermediul firmei de curierat DHL.
La primirea declaratiei de import de catre departamentul financiar contabil, s-a constatat faptul ca importul a fost efectuat cu conditia de livrare EXW, deoarece
factura cu care s-a efectuat importul nu avea specificat costul de transport separat, desi acest lucru i s-a solicitat furnizorului B din Turcia.
Astfel, in vama s-a calculat si s-a platit TVA in suma totala de 105 lei, atat pentru marfa de la furnizor (valoare baza 98 lei, TVA 19 lei ? valoare din factura), cat si pentru transport (baza 453 lei, TVA 86 lei- valoare din catalog DHL). Pentru aceasta valoare din catalog, firma DHL a confirmat ca nu va emite factura de transport pentru firma A din Romania (transportul fiind platit de firma din Turcia).
In acesta situatie, compania A va inregistra factura de la furnizorul B in valoare de 98 lei baza impozabila, care va genera un TVA platit in vama de 19 lei. Insa, diferenta de TVA de 86 lei nu are baza impozabila cu documente justificative, rezultand astfel in jurnalul de cumparari o diferenta intre baza si TVA calculata ca 19%.
Cum va trebuie sa gestioneze compania A operatiunea atat din punct de vedere contabil, cat si fiscal? Este aceasta cheltuiala (baza impozabila) deductibila fiscal? Care este nota contabila de inregistrare a bazei impozabile? Care va fi documentul justificativ pe baza caruia vom declara acest TVA in decontul de tva D300?
Raspunsul consultantului fiscal Amelia Dumitras:
In situatia in care furnizorul B din Turcia a mentionat in factura emisa conditia de livrare DAP, valoarea transportului de bunuri nu trebuia inscrisa pe un rand separat deoarece se cunoaste faptul ca prin aceasta conditie de livrare INCOTERMS:
pretul de facturare include si valoarea transportului suportat de catre furnizor, caz in care baza de impozitare a TVA in vama este formata din valoarea facturata de catre furnizor rezultata din cantitate livrata x pret unitar de vanzare conditia DAP;
furnizorul isi asuma responsabilitatea transportului de bunuri.
Conditia DAP (Delivered at Place) "Livrat la locul convenit (livrare la un loc numit)" are in vedere faptul ca vanzatorul livreaza marfurile in mijloacele de transport adecvate la locul stabilit cu cumparatorul, caz in care vanzatorul bunurilor este obligat sa suporte toate costurile pentru livrarea si manipularea/descarcarea marfurilor la terminalul stabilit cu cumparatorul pe numele caruia a emis factura de vanzare a marfurilor.
Deoarece costurile de aducere a marfurilor la acest punct intra in grija vanzatorului, firma B din Turcia incheie contractul de transport si servicii accesorii transportului (manipulare, incarcare, descarcare), suportand costurile respective la care se adauga si costurile cu descarcarea la locul de destinatie. Aceste costuri se recupereaza de catre firma B prin pretul facturat pe numele cumparatorului A in conditia de livrare INCOTERMS DAP. De asemenea, prin conditia de livrare DAP vanzatorul trebuie sa vamuiasca bunurile pentru export in Turcia, dar nu are si obligatia de vamuire a bunurilor importate in Romania.
Astfel, daca bunurile au fost livrate de catre furnizor in conditia DAP, inseamna ca relatia contractuala de transport exista intre firma B din Turcia si casa de expeditie - curierat DHL, caz in care baza de impozitare TVA se determina la valoarea facturata de catre firma B din Turcia.
In situatia in care bunurile ar fi fost livrate in conditia de livrare EXW, serviciul de transport ar fi fost contractat de catre firma A din Romania, caz in care firma A ar fi primit, din partea transportatorului DHL o factura aferenta serviciilor prestate a carei valoare se lua in calcul la determinarea bazei de impozitare a TVA in vama conform prevederilor art. 289 din Codul fiscal.
Astfel, daca in documentele de livrare (factura, CMR, aviz de livrare, etc.) se regaseste conditia de livrare DAP, casa de expeditie nu era indreptatita sa considere ca importul s-a efectuat in conditia de livrare EXW (Exworks). In acest caz, casa de expeditie/firma de curierat care poate avea si calitatea de declarant vamal trebuia sa respecte prevederile art. 71 din Regulamentul CEE nr. 952 din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii cu privire la elementele valorii de tranzactie. Conform acestui articol 71, pentru valoarea in vama, la pretul efectiv platit sau de platit furnizorului se adauga si alte elemente de cost suportate de catre cumparator:
" (1) Pentru a se determina valoarea in vama in temeiul articolului 70, la pretul efectiv platit sau de platit pentru marfurile importate se adauga:
(a) elementele urmatoare, in masura in care sunt suportate de cumparator, dar nu sunt incluse in pretul efectiv platit sau de platit pentru marfuri:
(i) comisioanele si cheltuielile de brokeraj, cu exceptia comisioanelor de cumparare;
(ii) costul containerelor care, in scopuri vamale, sunt considerate inseparabile de marfurile in cauza; si
(iii) costul ambalajului, care include atat manopera, cat si materialele;
.............
(e) urmatoarele costuri, pana la locul in care marfurile sunt introduse pe teritoriul vamal al Uniunii:
(i) cheltuielile de transport si costul asigurarii marfurilor importate; si
(ii) costurile de incarcare si manipulare legate de transportul marfurilor importate.
(2) Orice element care se adauga, in conformitate cu alineatul (1), la pretul efectiv platit sau de platit, se bazeaza exclusiv pe date obiective si cuantificabile.
(3) Pentru a stabili valoarea in vama, la pretul efectiv platit sau de platit nu se adauga niciun alt element in afara celor prevazute la prezentul articol."
Aceste prevederi au stat la baza art. 289 "Baza de impozitare pentru import" alin. (2) "(2) Baza de impozitare cuprinde cheltuielile accesorii, precum comisioanele, cheltuieli de ambalare, transport si asigurare, care intervin pana la primul loc de destinatie a bunurilor in Romania, in masura in care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse in baza de impozitare stabilita conform alin. (1), precum si cele care decurg din transportul catre alt loc de destinatie din Uniunea Europeana, in cazul in care locul respectiv este cunoscut la momentul la care intervine faptul generator. Primul loc de destinatie a bunurilor il reprezinta destinatia indicata in documentul de transport sau in orice alt document in baza caruia bunurile sunt importate in Romania ori, in absenta unei astfel de mentiuni, primul loc de descarcare a bunurilor in Romania. "
Prin alin. (1) al art. 289 se reglementeaza ca
" (1) Baza de impozitare pentru importul de bunuri este valoarea in vama a bunurilor, stabilita conform legislatiei vamale in vigoare, la care se adauga orice taxe, impozite, comisioane si alte taxe datorate in afara Romaniei, precum si cele datorate ca urmare a importului bunurilor in Romania, cu exceptia taxei pe valoarea adaugata care urmeaza a fi perceputa."
Pe scurt: daca valoarea transportului nu a fost suportata de catre importator (firma A), firma de curierat nu trebuia sa considere ca importul s-a efectuat in conditia EXW.
Astfel, consider ca suma de 86 lei nu este datorata in vama, caz in care baza de calcul de 453 lei nu poate fi inregistrata in evidenta contabila deoarece nu exista un document justificativ. Din acest motiv, va recomand ca suma TVA de 86 lei platita in vama sa fie inregistrata in evidenta contabila direct pe cheltuieli de exploatare, nedeductibile d.p.d.v. fiscal, nici d.p.d.v. al TVA, dar nici d.p.d.v. al impozitului pe profit. Cheltuielile ar fi deductibile numai daca ar fi recuperate, ulterior, sub forma de prejudiciu, fie de la firma de curierat care a considerat nejustificat conditia de livrare EXW, fie de la firma B din Turcia care nu a inscris conditia de livrare in documentele de expedie (factura, CMR, etc.).
In aceasta situatie, propun sa efectuati urmatoarele inregistrari contabile pentru inregistrarea importului si a obligatiilor vamale:
baza de impozitare a TVA in vama conform facturii emise de catre firma B:
371 = 401 98 lei
"Marfuri" "Furnizor extern"
(analitic firma B)
TVA datorata in vama in suma de 105 lei, din care 19 lei (98 lei x 19% = 19 lei) suma datorata la care se adauga suma nedatorata de 86 lei:
446 = 5121 105 lei (19 lei 86 lei)
"Alte impozite si taxe" "Conturi la banci in lei"
(analitic TVA)
TVA deductibila de dedus si TVA care nu poate fi dedusa deoarece nu este datorata:
% = 446 105 lei
4426 "Alte impozite si taxe" 19 lei
"TVA deductibila"
6588 86 lei
"Alte cheltuieli de exploatare"
![Redactia Infotva](https://infotva.manager.ro/images/autori//redactia-infotvaautor_avatar.png)
de
Redactia InfotvaRedactia InfoTVA are un colectiv de 3 autori specializati din domeniul fiscal. Zilnic aducem in atentia dvs. tot ce este nou legat de aplicarea regimului TVA, intocmirea corecta a facturilor, depunerea declaratiilor si obligatiile fiscale care le revin angajatorilor. Explicam in mod detaliat modificarile aparute si oferim solutii practice pentru orice dilema generata de noutatile cotidiene!
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri
Intrebare: Daca, potrivit Deciziei Administratorului, sunt acordate imprumuturi fara dobanda salariatilor iar retinerile se fac in rate egale din salariul lunar, ce riscuri de reincadrare sunt?<br />
Subliniez faptul ca aceste imprumuturi au caracter ocazional, avem contract de imprumut semnat de ambele parti, scopul imprumutului este "personal".<br />
Ne puteti ajuta cu o monografie contabila? Va multumim!
vezi AICI raspunsul specialistilor << Intrebare: Firmele de exploatare platesc impozit pe veniturile realizate din masa lemnoasa exploatata de 0.5%.<br />
Firma produce seturi de berarie folosind cheresteaua care provine din masa lemnoasa exploatata.<br />
Anaf ne impune sa platim 0.5% la venitul realizat din vanzarea acestor seturi de berarie insa doar 60%reprezinta cherestea restul de 40% fiind feronerie,lac,etc.<br />
Va rog sa ne precizati modul de calcul al acestui impozit.
vezi AICI raspunsul specialistilor << Intrebare: Buna ziua, in anul 2023 societatea a avut incasari cash in valoare de 116.600 lei. In anul 2024 de 25.500. Daca anul acesta nu depaseste plafonul de 50.000 lei, mai este obligata sa se doteze cu POS? Va multumim!
vezi AICI raspunsul specialistilor << Intrebare: Ref: H.G. 571 din 30 mai 2024 pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind codul fiscal, si O.U.G. 78 din 21 iunie 2024.<br />
Intelegem din aceste 2 acte normative ca zona contigua si zona economica exclusiva a Romaniei nu mai fac parte din teritoriul vamal si fiscal al Uniunii Europene<br />
Avand in vedere serviciile realizate si lucrarile de constructii - montaj executate de societatea noastra in relatia cu OMV, in legatura cu Platforme...
vezi AICI raspunsul specialistilor << Intrebare: Persoana fizica, Popescu, detine un imobil pe care il inchiriaza unei societati AA in care este asociat unic, platitoare de tva si impozit pe profit. AA doreste sa renoveze imobilul, iar valoarea investitiei este peste 20% din valoarea declarata la DITL a imobilului. In contextul ART.<br />
84^1 : Reguli privind stabilirea impozitului pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor care stipuleaza ca: Venitul brut se majoreaza cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform...
vezi AICI raspunsul specialistilor << Intrebare: Societatea noastra a incarcat facturile emise in E-factura, avem dascarcate raspunsurile si sunt OK. O firma ne refuza inregistrarea facturilor, si plata acestora, din motivul ca xml-ul nu cuprinde "Contul IBAN".<br />
Va rog sa ne ajutati: firma respectiva, are dreptul sa refuze inregistarea facturilor din motivul ca nu cuprinde contul IBAN?<br />
Mentionez ca avem contract cu aceasta firma care nu prevede nici un "amendamet" privind e-factura...
vezi AICI raspunsul specialistilor <<