Export in comision. Decontarea in valuta a sumelor aferente tranzactiilor

Tags: contract export, comision, forma contract, comisionar, contract de comision

Analizam mai jos cazul unei societati care are un contract de export in comision cu societatea B prin care se obliga sa suporte toate cheltuielile de la poarta societatii B pana in port Constanta (transport CFR, auto, prestari incarcare-descarcare etc). Obiectul contractului il reprezinta exportul de cherestea intr-un stat non-UE. Societatea B emite factura in valuta (taxare inversa). Societatea A emite factura in valuta catre societatea C (societate romaneasca), aceasta la randul sau emitand factura catre beneficiarul non-UE cu care are contract si incaseaza cval marfii de la acesta, decontarea facandu-se apoi catre societatea B si aceasta catre societatea A. Vom stabili astfel in ce masura se pot face aceste operaiuni in valuta. De asemenea, vom vedea ce forma are contractul in acest caz intre societatea A si B, precum si intre societatea B si societatea C. In plus, vom stabili care este regimul TVA aplicabil acestor operatiuni.

Solutia consultantului:

Potrivit art. 3 alin. 1 din Regulamentul BNR 4/2005 privind regimul valutar, republicat, cu modificarile ulterioare, platile, incasarile, transferurile si orice alte asemenea operatiuni care decurg din vanzari de bunuri si prestari de servicii intre rezidenti, indiferent de raportul juridic care le reglementeaza, se realizeaza numai in moneda nationala (leu), cu exceptia operatiunilor prevazute in anexa nr. 2 «Categorii de rezidenti care pot efectua operatiuni in valuta», care se pot efectua si in valuta. Astfel, la lit. a din anexa 2 se arata ca pot face decontari in valuta persoanele juridice care efectueaza plati si incasari nemijlocite decurgand din contracte de comert exterior si prestari de servicii externe (export-import de bunuri si servicii), pe baza contractelor de comision incheiate intre comisionar si comitent sau intre comisionarul unui nerezident si beneficiarul rezident, precum si a contractelor de comert exterior respective.
 
In ceea ce priveste forma contractelor, din expunerea prezentata se intelege ca societatea C este exportatorul, dar nu se intelege cu claritate ce calitate au celelalte parti (societatile A si B). Banuim ca societatea A este comisionarul, iar societatea B (de la poarta careia pleaca marfa) este producatorul intrucat in expunere se precizeaza ca intre cele doua societati exista incheiat un contract de comision (forma contractului este declarata chiar in expunerea cazului). De asemenea, din expunere reiese ca intre societatile B si C se stabilesc doar relatii de decontare, probabil in baza contractului dintre societatile A si C (A emite factura catre C), in care A indica efectuarea platii de catre C direct in contul lui B.
 
Din punct de vedere al TVA, pentru operatiunile in comision trebuie retinut faptul ca devin incidente prevederile referitoare la structura de comisionar, astfel cum sunt reglementate la pct. 6 alin.3 si 4 si pct. 19 alin. 4 din Normele metodologice date in aplicarea Titlului VI din Codul fiscal . Astfel, persoana impozabila care actioneaza in calitate de comisionar, primind facturi pe numele sau de la comitentul vanzator sau, dupa caz, de la furnizor si emitand facturi pe numele sau catre comitentul cumparator ori, dupa caz, catre client, se considera ca actioneaza in nume propriu, dar in contul comitentului. Comisionarul este considerat din punctul de vedere al taxei cumparator si revanzator al bunurilor, indiferent daca actioneaza in contul vanzatorului sau al cumparatorului, respectiv se considera ca furnizorul ori, dupa caz, comitentul vanzator face o livrare de bunuri catre comisionar si, la randul sau, comisionarul face o alta livrare de bunuri catre comitentul cumparator sau, dupa caz, catre client. Daca, potrivit contractului, comisionarul actioneaza in numele si in contul comitentului ca mandatar, dar primeste si/sau emite facturi pe numele sau, acest fapt il transforma in cumparator revanzator din punctul de vedere al taxei.
 
Sub rezerva faptului ca situatia prezentata in expunere nu este suficient de clara, mentionam ca de scutirea de TVA pentru export beneficiaza doar societatea care apare inscrisa ca exportator in declaratia vamala de export (probabil C, avand in vedere ca C intocmeste factura externa catre benficiarul non-UE). Societatea A apare ca un cumparator-revanzator din punct de vedere al taxei, in sensul ca primeste factura de la B si emite factura in nume propriu catre C. Deoarece este livrata cherestea, operatiunile de vanzare-cumparare-revanzare sunt supuse masurilor de simplificare, cu aplicarea taxarii inverse la cumparator, in temeiul art. 160 alin. 2 lit. b si alin. 3 din Codul fiscal (A aplica taxarea inversa pentru livrarea de la B, iar la randul lui, C aplica taxarea inversa pentru livrarea de la A).