Emiterea ulterioara a facturii, in baza bonului fiscal. Situatii de care firmele se pot lovi in aplicarea legii

Tags: activitate comert, tva, bon fiscal, casa de marcat, chitanta, raportul z

In cazul de mai jos, discutam despre o societate comerciala cu activitatea de comert en-detail. Vom oferi raspunsuri pentru intrebarile urmatoare:

1. In ce priveste obligatia de a taia si chitanta la predarea banilor din casa de marcat alaturi de raportul Z, cum va arata aceasta chitanta ?

2. Legea prevede ca la cererea clientului sa i se emita factura pe baza bonului fiscal, ulterior, fara a preciza un timp anume ceea ce presupune ca se poate cere si dupa cateva luni de zile. Cum va proceda firma in acest caz pentru a nu dubla venitul, avand in vedere ca societatea a contabilizat cu cateva luni in urma acel venit (in conditiile in care si legea cere ca venitul sa fie contabilizat in momentul vanzarii marfii). Daca factura ar fi fost in aceeasi zi cu vanzarea, se scade din raportul Z valoarea facturii? Cum se procedeaza in cazul in care clientul vine dupa o perioada mai lunga de timp?

3. Este corecta programarea casei cu un cod distinct care sa nu genereze venit si TVA pe care firma sa-l foloseasca atunci cand incaseaza ratele pentru marfa vanduta (in rate), in conditiile in care a emis bon fiscal pentru toata marfa care s-a vandut in momentul livrarii propriu-zise .

1. Obligatia privind intocmirea documentelor justificative pentru toate sumele introduse/extrase in/din sertarul casei de marcat, altele decat cele provenite din incasarea cu numerar a contravalorii bunurilor livrate cu amanuntul și a serviciilor efectuate catre populație sau cele utilizate pentru a acorda rest clientului. Va trebui sa operati intrari/iesiri de sume in/din casa de marcat, dar nu este suficient. Va trebui sa intocmiti si documente justificative pentru orice suma ce o operati ca intrare sau iesire, mai putin pentru cele ce se introduc pentru a da rest.  Ca si  document justificativ va recomandam ca pentru sumele marcate ca intrari de sume (altele decat vanzari sau sume pentru rest) sa intocmiți o dispoziție de plata catre casierie prin care operatorului casei de marcat i se pune la dispoziție o suma de bani pentru folosirea ca suma de serviciu, iar acesta sa o marcheze ca intrare de sume in casa de marcat. Pentru orice suma scoasa din casa de marcat, operatorul sa introduca o ieșire de suma din casa de marcat, dar sa se intocmeasca si o dispoziție de incasare de la casierie pe numele operatorului cu titlu de restituire sume de serviciu. Bineinteles ca sumele platite operatorului de catre casierie – pentru a fi operate ca intrari de numerar in casa, trebuie sa se regaseasca in soldul casei. Adica nu puteți avea in registrul de casa 15 lei sold si dimineata sa operați sume de serviciu de 50 lei.
Astfel si pentru transferal numerarului din casa de marcat si depunerea acestuia in casieria societatii, de asemenea se va intocmi o dispozitie de plata catre casierie cu suma scoasa din sertarul casei de marcat.

2. Conform art 155, alin 5 din Codul fiscal pentru alte operatiuni decat cele prevazute la alin. (14), persoana impozabila are obligatia de a emite o factura cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care ia nastere faptul generator al taxei, cu exceptia cazului in care factura a fost deja emisa. De asemenea, persoana impozabila trebuie sa emita o factura pentru suma avansurilor incasate in legatura cu o livrare de bunuri/prestare de servicii cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a incasat avansurile, cu exceptia cazului in care factura a fost deja emisa. Normele de aplicare la acest art. prevad  ca regularizarea facturilor emise de catre furnizori/prestatori pentru avansuri sau in cazul emiterii de facturi partiale pentru livrari de bunuri ori prestari de servicii se realizeaza prin stornarea facturii de avans la data emiterii facturii pentru contravaloarea integrala a livrarii de bunuri si/sau prestarii de servicii. Stornarea se poate face separat ori pe aceeasi factura pe care se evidentiaza contravaloarea integrala a livrarii de bunuri si/sau prestarii de servicii. Pe factura emisa se va face o referire la facturile de avans sau la facturile partiale emise anterior, atunci cand se emit mai multe facturi pentru aceeasi operatiune, in conformitate cu prevederile art. 155 alin. (19) lit. r) din Codul fiscal. In cazul operatiunilor pentru care baza impozabila este stabilita in valuta, la regularizare se vor avea in vedere prevederile art. 1391 din Codul fiscal si ale pct. 22. Nu se impune regularizarea de catre beneficiarul care are obligatia platii taxei, conform art. 150 alin. (2)-(6), art. 151 sau art. 1511 din Codul fiscal, in cazul facturilor de avans sau al facturilor partiale emise de furnizorii de bunuri ori de prestatorii de servicii. Prin exceptie de la prevederile alin. (2), in cazul schimbarii cotei de TVA, pentru a se aplica cota in vigoare la data faptului generator de taxa potrivit art. 140 alin. (4) din Codul fiscal, se impune efectuarea urmatoarelor regularizari:

a) regularizarea facturilor emise de catre furnizori/prestatori pentru avansurile partiale sau integrale incasate, precum si a facturilor emise inainte de livrare/prestare pentru contravaloarea partiala ori integrala a bunurilor livrate/serviciilor prestate;

b) regularizarea de catre beneficiarul care are obligatia platii taxei, potrivit art. 150 alin. (2), (3), (5) şi (6) din Codul fiscal, a facturilor de avans partial sau integral ori a facturilor emise de furnizorii de bunuri sau de prestatorii de servicii inainte de livrare/prestare pentru contravaloarea partiala ori integrala a bunurilor livrate/serviciilor prestate.

Art. 1 al OUG 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede urmatoarele:
Operatorii economici care efectueaza livrari de bunuri cu amanuntul, precum si prestari de servicii direct catre populatie sunt obligati sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale.
Operatorii economici prevazuti la alin. (1), denumiti in continuare utilizatori, au obligatia sa emita bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale si sa le predea clientilor. La solicitarea clientilor, utilizatorii vor elibera acestora si factura fiscala.

In acest sens, art. 2 din Norma metodologica pentru aplicarea OUG 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata, stabileste ca utilizatorii au obligatia sa elibereze clientilor bonuri fiscale pentru toate bunurile livrate cu amanuntul si/sau serviciile prestate si, la solicitarea acestora, le vor elibera si factura fiscala, in conditiile prevazute de Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

Pentru emiterea facturii ulterior vanzarii bunurilor, in aceasta situatie legiuitorul nu a mentionat in mod expres termenul de emitere al facturii in situatia in care beneficiarul solicita factura.Pentru societatea dvs emiterea acestei facturi este doar o simpla formalitate , intrucat bonul fiscal a fost inregistrat la data emiterii. Astfel la solicitarea clientului puteti sa emiteti factura, in termenul mentionat la art. 155 alin. (15) din Codul fiscal  pe care sa mentionati bonul fiscal/data emiterii si sa solicitati clientului semnarea primirii facturii / data de primire a facturii.

3. Din punctul nostru de vedere, nu consideram corect emiterea bonului fiscal pe intreaga contravaloare a marfii la data vanzarii daca aceasta se face cu plata in rate. La art. 1) alin. (1) din OUG 28/1999 prevede in mod imperativ: ca peratorii economici care incaseaza, integral sau partial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amanuntul, precum si a prestarilor de servicii efectuate direct catre populatie sunt obligati sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale." La art. 2) din aceeasi ordonanta sant prevazute, in mod limitativ, cateva situatii exceptate de la utilizarea casei de marcat. Intre aceste exceptii nu se mai regaseste prevederea referitoare la situatia in care contravaloarea bunurilor nu era incasata intergral la momentul livrarii bunurilor. Aceasta exceptie a fost abrogata incepand cu data de 03 septembrie 2007, prin OG 47/2007. Asadar, acum nu mai exista nici o exceptie de la emiterea bonului fiscal, nici chiar in cazul vinzarii de bunuri cu plata in rate.

Insa, din pacate, normele aferente nu au fost actualizate, existind in continuare, in normele de aplicare a OUG 28/1999, prevederi referitoare la bunurile livrate cu plata in rate pentru care nu se emite bonul fiscal, prevederi care nu se mai aplica, fiind abrogate din ordonanta. La vanzarea cu plata in rate, pentru incasarea contravalorii fiecarei rate se va emite bon fiscal. Acest aspect releva faptul ca, pe linga aceste elemente obligatorii, bonul fiscal poate sa cuprinda elemente referitoare la ratele incasate, respectiv: numarul si data facturii cu care au fost livrate bunurile initial, in locul denumirii bunului livrat se va mentiona "rata", precum si suma incasata cu titlu de rata. Asadar, in nici un caz nu trebuie emisa chitanta, in loc de bonul fiscal, pentru ratele incasate. De altfel, potrivit art. 10 punctul 1 lit. c), neemiterea bonului fiscal pentru incasarea ratelor constituie contraventie si se sanctioneaza conform prevederilor art. 11 lit. e) din OUG 28/1999.

In concluzie, va recomandam sa emiteti factura pentru produsele cu plata in rate, iar aferent facturii veti emite la incasarea fiecarei rate bon fiscal.



Raspuns oferit pentru www.portalcontabilitate.ro de  Flavius Jakubowicz