Ce recomandari face CNIPMMR pentru dezvoltarea IMM-urilor

Tags: taxe si impozite, cnipmmr, absorbtia fondurilor europene, imm-uri, fonduri europene

Va prezentam mai jos, printr-o analiza a CNIPMMR, impactul regionalizarii asupra absorbtiei fondurilor europene in Romania:

1.   ELEMENTE ANALIZATE

Prin "Memorandumul privind adoptarea masurilor necesare pentru demararea procesului de regionalizare-descentralizare in Romania"[1], a fost lansata in dezbatere publica tema regionalizarii.

Memorandumul asuma existenta regiunilor ca unitati administrativ-teritoriale functionale la sfarsitul anului 2013, vizand in acest sens parcurgerea concomitenta a (1) revizuirii constitutiei, (2) elaborarii cadrului normativ necesar organizarii si functionarii regiunilor si (3) elaborarii cadrului normativ necesar descentralizarii competentelor catre regiuni, judete, municipii, orase si comune. in esenta, dezvoltarea regionala si descentralizarea sunt convergente cu abordarea strategica de la nivelul UE privind cresterea coeziunii si in special cu modalitatea de infaptuire a acesteia - fondurile europene. Astfel, sporirea coeziunii (atenuarea decalajelor din cadrul Uniunii Europene) si absorbtia fondurilor europene[2] sunt principalele doua obiective care valideaza necesitatea accelerarii procesului de regionalizare-descentralizare in Romania.

In Anexa 1 prezentam analizele efectuate, care contin urmatoarele componente majore:

    Absorbtia fondurilor structurale in Romania comparativ cu celelalte tari;
    Descentralizarea in contextul UE;
    Calitatea guvernarii in Romania comparativ cu tarile UE;
    Impactul descentralizarii si calitatii guvernarii asupra ratei de absorbtie a fondurilor europene.

2. SINTEZA PRINCIPALELOR CONSTATARI

a) Din punct de vedere a absorbtiei fondurilor europene, Romania ocupa ultimul loc din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Nivelul de 20,70% fiind cu cca. 25 p.p. (2,20x) mai mic decat media la nivel european, si cu 39,8 p.p. (≈3x) mai mic decat rata de absorbtie a Lituaniei - 60,50% (locul 1).

b) Nivelul descentralizarii in Romania se situeaza usor sub media UE, din punct de vedere structural inregistrand o descentralizare superioara mediei in sferele politica si functionala, si inferioara in zona administrativa, financiara si verticala.

c) Statul european cu cel mai mare nivel al descentralizarii este Germania (66), iar cu cel mai redus - Bulgaria (25), cea mai mare parte a statelor ex-comuniste situandu-se la sfarsitul clasamentului in ceea ce priveste indicatorul descentralizarii globale: Bulgaria (25), Estonia (31), Letonia (33) si Lituania (34).

d) Calitatea guvernarii in Romania este cea mai redusa din Uniunea Europeana (0,059), inregistrand un nivel de 18,71 ori mai mic decat media europeana, si de 33,52 ori mai mic decat nivelul din Danemarca (locul 1).

e) Procesele de sincronizare si convergenta catre modelul de societate vest-european (standardele europene formale si informale), in domeniile guvernamental, institutional, politic si cultural, reprezinta o sursa consistenta de crestere a actului de guvernare (local, regional si central). Prin urmare, statele care au aderat recent la Uniunea Europeana, inca nu au internalizat complet bunele practici si traditiile in materie de guvenare si administratie publica.

f)  Nu exista o relatie clara si semnificativa intre amploarea descentralizarii si capacitatea de atragere a fondurilor structurale. Rezultate similare sunt obtinute si daca testam existenta unei astfel de relatii intre rata de absorbtie si componentele structurale ale indicelui descentralizarii.
g) Exista o corelatie pozitiva consistenta intre calitatea guvernarii si rata absortiei fondurilor europene. Actul de guvernare reprezinta unul dintre determinantii majori ai proiectarii si managementului arhitecturii institutionale si functionale in domeniul fondurilor europene.

h)Din perspectiva absorbtiei fondurilor europene, importanta relativa a calitatii guvernarii este mai mare in statele mai slab dezvoltate din UE (Europa Centrala si de Est), prin urmare, imbunatatirea guvernarii genereaza un impact pozitiv de o intensitate superioara (comparativ cu Europa de Vest) asupra capacitatii efective de atragere a fondurilor structurale.

3.   RECOMANDARI

1.   Pastrarea regiunilor actuale si ajustarea fina a mecanismelor de interactiune dintre si cu institutiile publice. in perspectiva, pot fi descentralizate la nivel de regiune competente noi, insa acest proces trebuie realizat treptat si cu luarea in calcul a impactului socio-economic potential.

2.   Continuarea Reformei Administratiei Publice demarate in anul 2002. Analiza noastra evidentiaza necesitatea stridenta a imbunatatirii actului guvernamental la toate nivelele administratiei publice. Prin urmare, prioritara este reforma administratiei publice, si nu reforma administrativ-teritoriala.

3.   Perfectionarea managementului fondurilor europene. in acest sens, trebuie sa se actioneze cu prioritate pe doua paliere prioritare:

3.1.   Structura institutionala - "prin crearea unui mecanism de control si avertizare timpurie in fazele initiale ale depunerii si evaluarii proiectelor, pentru a evita ca neregulile sa blocheze rambursarile"5;

3.2.   Resursele umane - prin crearea unui sistem de motivare a angajatilor centrat pe performante,  implementat la nivelul institutiilor publice implicate in atrageraea fondurilor europene.

 4.   Cresterea functionalitatii si performantei structurilor deja existente la nivel regional. Astfel, in ceea ce priveste Agentiile de Dezvoltare  Regionala, trebuie avute in vedere urmatoarele:

4.1.   Dimensionarea institutionala si functionala a ADR-urilor in concordanta cu natura si importanta activitatilor circumscrise acestora, vizand astfel, "intarirea rolului decizional al Agentiilor de Dezvoltare Regionala prin oferirea unui statut juridic in ceea ce priveste politicile de dezvoltare regionala"5;

4.2.   "Europenizarea Agentiilor de Dezvoltare - participarea mai activa a ADR-urilor in proiecte internationale, oferite direct de Comisia Europeana pentru a colabora cu zone mai dezvoltate din Europa si pentru a dezvolta parteneriate cu regiuni puternice pe anumite domenii de activitate"5.

 5.   Dezvoltarea la nivelul regiunilor a unor structuri functionale cu competente in realizarea de studii de impact. Aceste structuri vor trebui sa cuantifice ex-ante si ex-post impactul economic, social si ecologic al normelor legislative, evidentiind separat impactul asupra sectorului de IMM-uri (Testul IMM). Aceasta abordare va contribui la dezvoltarea unei capacitati umane (specialisti) si informationale (baze de date, analize) pentru fundamentarea strategiilor regionale si nationale. Una dintre prioritatile de analiza ar trebui sa vizeze cuantificarea impactului programelor operationale din perspectiva competitivitatii mediului de afaceri, dezvoltarii capacitatii administrative si recuperarii decalajelor de dezvoltare (interne si externe).

Autor: Victor Lavric, analist economic CNIPMMR



[1] Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, "Memorandumul privind adoptarea masurilor necesare pentru demararea procesului de regionalizare-descentralizare in Romania" , 19 februarie 2013

[2] Rata de absorbtie a fondurilor europene - procentul facturilor aprobate si platite de Comisia Europeana, din total fonduri alocate pentru statele membre



Sursa: CNIPMMR

Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri