Noile norme modificate din Codul fiscal privind TVA-ul la alimente

de Redactia Infotva la 08 Iun. 2015 Exclusiv

Facem referire, prin cele ce urmeaza, la hotararea pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004.

Principala prevedere a acestui act normativ este enumerarea codurilor tarifare pentru care se va utiliza cota redusa de TVA.

Se necesita maxima atentie pentru produsele cu dubla intrebuintare deoarece sunt o multime de exceptii si o multime de coduri tarifare excluse de la facturarea cu cota redusa, scrie PortalContabilitate.ro.

In afara de aceste reglementari din sfera TVA, actul normativ reglementeaza si in urmatoarele domenii:

- scutiri de impozitul pe venit pentru persoanele cu handicap;

- fiscalizarea bacsisului atat la nivelul persoanei fizice cat si la nivelul societatii;

- ajustarea formulei de calcul a accizei pentru bere, vinuri spumoase, tigarete;

- reactualizarea garantiilor de catre antrepozitarii de produse accizabile;

- scutirea la plata a contributiei de sanatate pentru diverse categorii de persoane

-usoare modificari privind impozitul pe constructii datorat la bugetul de stat.

Dezvoltam alerta de astazi cu privire la cota de TVA de 9% pentru alimente, respectiv cu privire la fiscalizarea bacsisului.

Cartea Verde a Contabilitatii 2026

Vreau acest produs →

Ghidul practic al contabilitatii in 2026 Legislatie explicata - Exemple detaliate - Monografii contabile complete varianta online

Vreau acest produs →

Cartea verde a contabilitatii 2026

Vreau acest produs →

Principalele bunuri alimentare pentru care cota de TVA aplicabila va fi de 9% sunt:

a)animale vii si pasari vii, din specii domestice, care se incadreaza la codurile NC 0101-0105, 0106 14 10, 0106 19 00, 0106 33 00, 0106 39 10, 0106 39 80, 0106 41 00 si 0106 90 00 destinate consumului alimentar uman sau animal sau destinate producerii de alimente pentru consumul uman sau animal, de materii prime sau ingrediente pentru prepararea alimentelor pentru consumul uman sau animal, inclusiv in cazul in care acestea sunt utilizate pentru reproductie;

b)carne si organe comestibile care se incadreaza la codurile NC 0201-0210;

c)pesti si crustacee, moluste si alte nevertebrate acvatice, care se incadreaza la codurile NC 0301-0308, cu exceptia pestilor ornamentali vii care se incadreaza la codurile NC 0301 11 00 si 0301 19 00;

d)lapte si produse lactate care se incadreaza la codurile NC 0401-0406;

e)oua de pasari care se incadreaza la codurile NC 0407-0408, cu exceptia celor care se incadreaza la codurile NC 0407 11 00, 0407 19, 0408 11 20, 0408 19 20, 0408 91 20, 0408 99 20;

f)miere naturala care se incadreaza la codul NC 04090000;

g)alte produse comestibile de origine animala care se incadreaza la codurile NC 0410 00 00, 0504 00 00, 0506 90 00, 0507, 0508 00 00, 0511 91, 0511 99;

h)plante vii utilizate ca alimente destinate consumului uman sau animal ori ca materii prime sau ingrediente pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman sau animal, care se incadreaza la codul NC 0602 90 50;

i)legume, plante, radacini si tuberculi, alimentare, care se incadreaza la codurile NC 0701-0714, cu exceptia celor care se incadreaza la codurile NC 0701 10 00, 0703 10 11, 0712 90 11, 0713 10 10, 0713 33 10;

j)fructe comestibile, coji de citrice sau de pepeni, care se incadreaza la codurile NC 0801-0814 00 00;

k)cafea, ceai, maté si mirodenii, care se incadreaza la codurile NC 0901-0910;

l)cereale care se incadreaza la codurile NC 1001-1008, cu exceptia celor destinate insamantarii care se incadreaza la codurile NC 1001 11 00, 1001 91, 1002 10 00, 1003 10 00, 1004 10 00, 1005 10, 1006 10 10, 1007 10 si 1008 21 00;

m)produse ale industriei moraritului, malt, amidon si fecule, inulina, gluten de grau, care se incadreaza la codurile NC 1101 00-1109 00 00, cu exceptia celor care se incadreaza la codul NC 1106 20 10.

Foarte important: legiuitorul a precizat cateva aspecte cand bunurile se vand ca pachete cu alte bunuri, respectiv daca se vand doua produse unul alimentar si altul nealimentar, atunci facturarea se va aplica cu cota diferentiata pentru fiecare produs.

De exemplu, vindem un pachet ce contine un litru de lapte si o cana. Vanzatorul factureaza cu preturi distincte ambele produse. In aces caz se va utiliza cota de 9% pentru lapte si cota de 24% pentru cana.

Daca facturarea se realizeaza sub forma unui pachet cu un singur pret si luam exemplul dat chiar de legiuitor, un aragaz vandut impreuna cu pachete de spaghete, se va stabili ce bun este acordat cu titlu gratuit (in cazul nostru evident spaghetele) si se va factura cu cota de 24% aragazul. Daca produsele dintr-un pachet nu se pot diferenti, atunci facturarea pachetului se va realiza cu TVA in procent de 24%.

Ambalajele in care se regasesc alimentele vandute se factureaza cu cota de 9%, fiind cheltuiala accesorie livrarii de alimente.

Bauturile nonalcoolice se factureaza cu cota de TVA de 9%. Bauturile alcoolice se factureaza cu cota de TVA de 24%. Reprezinta bautura alcoolica orice bautura ce contine alcool, indiferent de concentratia alcoolului.

In ceea ce priveste impozitarea bacsisului avem un element de surpriza, ca sa nu spunem un element de interpretare gresita a Codului fiscal.

Astfel, in cazul in care bacsisul ramane la dispozitia societatii, deci nu se acorda salariatilor, se va colecta TVA in procent de 24%. Noi consideram ca aceasta prevedere incalca art. 126 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, respectiv bacsisul nu reprezinta o livrare de bunuri sau o prestare de servicii impozabila deoarece este primit peste pretul bunurilor/serviciilor prestate.

In sfarsit, daca legiuitorul vrea sa il impoziteze cu cota de TVA de 24%, interpreteaza cum poate prevederea normativa.

Daca bacsisurile se acorda salariatilor, acestea sunt incadrate in categoria veniturilor din „alte surse” reglementate de normele de aplicare pentru art. 78 din Codul fiscal regasite la pct. 152 din HG nr. 44/2004. Acest lucru inseamna impozitarea bacsisului la nivelul persoanei fizice cu impozitul de 16% fara a fi asimilat venitului din salarii.

Un lucru la care legiuitorul probabil nu s-a gandit consta in faptul ca asimiland bacsisul la venitul din alte surse al persoanei fizice, acesta este supus asigurarilor sociale de sanatate conform art. 296^29 alin. (5) din Codul fiscal.

Plata contributiei insa se va face pe baza deciziei emise de ANAF, dupa ce contribuabilii vor depune declaratia 200 cu impozitul pe venit retinut de la persoanele fizice. Se perpetueaza aceeasi situatie deja intalnita in practica cu contributii la dividende in sume minuscule sau cu contributia pentru dobanda primita de elevi la alocatia scolara.

Desigur, reamintim faptul ca operatorul economic trebuie sa decida prin Regulament interior daca bacsisul ramane la dispozitia societatii, caz in care TVA se colecteaza prin metoda sutei majorate pentru platitorii de TVA, sau daca se distribuie salariatilor, acesta fiind supus impozitarii cu cota de 16% stopaj la sursa si cu cota de 5,5% contributia la sanatate, urmand ca ANAF sa emita decizie de impunere.

Sursa: PortalContabilitate.ro
 

de Redactia Infotva
Redactia InfoTVA are un colectiv de 3 autori specializati din domeniul fiscal. Zilnic aducem in atentia dvs. tot ce este nou legat de aplicarea regimului TVA, intocmirea corecta a facturilor, depunerea declaratiilor si obligatiile fiscale care le revin angajatorilor. Explicam in mod detaliat modificarile aparute si oferim solutii practice pentru orice dilema generata de noutatile cotidiene!