Nerezident obtine venituri in calitate de PFA. Care sunt aspectele fiscale de care vom tine cont?

Tags: pfa, cas, impozit pe venit, partida simpla, cod fiscal, salariu mediu, factura, obligatii fiscale

In cazul unui nerezident care obtine mai multe venituri in calitate de PFA, urmeaza sa stabilim ce obligatii declarative si de plata va avea acesta. In caz concret, un administrator italian, rezident in Spania, este si asociat al firmei si doreste sa se inregistreze ca persoana fizica autorizata in Romania si sa intocmeasca lunar factura de consultanta.

Se va vedea astfel ce obligatii de plata are administratorul ca PFA, precum si ce indatoriri revin firmei din Romania si daca va trebui intocmit dosarul preturilor de transfer. In plus, se va stabili daca PFA-ul in Romania il obliga pe nerezident sa treaca la regimul de rezident si sa isi declare astfel toate veniturile in Romania. Persoana respectiva nu este asigurata la sistemul public de pensii sau de sanatate in niciuna din cele doua tari (Italia si Spania).


Conform art. 9 alin. (1) din OUG 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale, PFA, intreprinzatorul persoana fizica titular al intreprinderii individuale si intreprinderea familiala au sediul profesional declarat prin cererea de inregistrare in registrul comertului si de autorizare a functionarii.

Potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, pentru stabilirea sediului profesional este necesar ca PFA, titularul intreprinderii individuale sau oricare membru al intreprinderii familiale, de la caz la caz, sa detina un drept de folosinta asupra imobilului la adresa caruia acesta este declarat

Asadar, un PFA care se inregistreaza in Romania trebuie sa aiba un sediu profesional in acest stat.
In ceea ce priveste contributiile sociale, acestea se datoreaza in conditiile pe care le vom expune in continuare.

Astfel, au obligatia de a plati contributia la sistemul asigurarilor sociale (CAS), PFA al caror venit ramas dupa deducerea din venitul total realizat a cheltuielilor efectuate in scopul realizarii venitului, respectiv valoarea anuala a normei de venit, dupa caz, raportat la cele 12 luni ale anului, este peste 35% din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat.
Daca venitul ramas dupa deducerea din venitul total realizat a cheltuielilor efectuate in scopul realizarii acestui venit, respectiv valoarea anuala a normei de venit, dupa caz, raportat la cele 12 luni ale anului, este sub nivelul minim mentionat, intreprinzatorii titulari ai unei intreprinderi individuale nu datoreaza contributie de asigurari sociale.

In anul 2014, potrivit art. 16 din Legea 340/2013 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2014, castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat este de 2.298 lei.

2.298 x 35%  = 804 lei

Asadar, PFA care realizeaza un venit net lunar mai mare de 804  lei datoreaza contributie de asigurari sociale.

Venitul lunar asigurat este cel stabilit  in declaratie si nu poate fi mai mic decat suma reprezentand 35% din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si mai mare decat valoarea corespunzatoare a de 5 ori castigul salarial mediu brut.

2.298 x 5 = 11.490 lei

Prin urmare, venitul inscris in declaratia de asigurare trebuie sa se situeze intre 804 lei si 11.490 lei.
Art. 296 indice 23 alin. (4) din Codul fiscal stabileste ca, persoanele care realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor si orice alte venituri din desfasurarea unei activitati dependente, venituri din pensii si venituri sub forma indemnizatiilor de somaj, asigurate in sistemul public de pensii, persoanele asigurate in sisteme proprii de asigurari sociale neintegrate in sistemul public de pensii, care nu au obligatia asigurarii in sistemul public de pensii, precum si persoanele care au calitatea de pensionari ai acestor sisteme, nu datoreaza contributia de asigurari sociale pentru veniturile obtinute ca urmare a incadrarii in una sau mai multe dintre situatiile prevazute la art. 29621 alin. (1).

Asadar, daca PFA realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor si orice alte venituri din desfasurarea unei activitati dependente, venituri din pensii si venituri sub forma indemnizatiilor de somaj sau este asigurata in sistemul public de pensii, in sisteme proprii de asigurari sociale neintegrate in sistemul public de pensii, care nu au obligatia asigurarii in sistemul public de pensii, sau are calitatea de pensionar al acestor sisteme, nu datoreaza contributia de asigurari sociale.
Totodata, art. 29622 alin. (1) din Codul fiscal stabileste ca baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale pentru persoanele prevazute la art. 296 indice 21 alin. (1) lit. a)-e) este venitul declarat, care nu poate fi mai mic de 35% din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si nici mai mare decat echivalentul a de 5 ori acest castig; contribuabilii al caror venit ramas dupa deducerea din venitul total realizat a cheltuielilor efectuate in scopul realizarii acestui venit, respectiv valoarea anuala a normei de venit, dupa caz, raportat la cele 12 luni ale anului, este sub nivelul minim mentionat, nu datoreaza contributie de asigurari sociale.

Asadar, in situatia in care PFA nu realizeaza unul dintre veniturile care il scutesc de la plata contributiei la sistemul asigurarilor sociale de stat, dar venitul ramas dupa deducerea din venitul total realizat a cheltuielilor efectuate in scopul realizarii acestui venit, respectiv valoarea anuala a normei de venit, dupa caz, raportat la cele 12 luni ale anului, este sub 804 lei, nu datoreaza contributie de asigurari sociale.

Daca nu se incadreaza la exceptii astfel cum le-am expus mai sus, PFA datoreaza integral cota de contributie de asigurari sociale corespunzatoare conditiilor normale de munca, stabilita prin lege (31,3%).

Baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate datorate bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate(5,5%) este diferenta dintre totalul veniturilor incasate si cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestor venituri, exclusiv cheltuielile reprezentand contributii sociale, sau valoarea anuala a normei de venit, dupa caz, raportata la cele 12 luni ale anului, si nu poate fi mai mica decat un salariu de baza minim brut pe tara, daca acest venit este singurul asupra caruia se calculeaza contributia.

De la plata contributiilor la sistemul asigurarilor sociale de sanatate nu sunt prevazute exceptii asa cum sunt prevazute in cazul contributiei la sistemul de asigurari sociale.

In ceea ce priveste impozitul pe venit, PFA datoreaza un impozit pe venit in cuantum de 16% calculat asupra venitului net anual impozabil. In conformitate cu prevederile art. 48 si 49 din Codul fiscal, venitul net anual din activitati independente se determina prin utilizarea unuia din urmatoarele sisteme:

    sistem real;
    norma de venit.

Determinarea venitului net anual in sistem real (pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla): Venitul net din activitati independente se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla.

Norma de venit: In cadrul acestui sistem de impozitare, impozitul anual se determina prin aplicarea cotei de impozitare de 16% la norma de venit.

Societatea, in calitate de platitor de venit, nu are obligatii in ceea ce priveste retinerea si declararea taxelor si impozitelor.

Potrivit art. 2 lit. c) din OUG 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familial, dreptul de stabilire  reprezinta prerogativa unui cetatean al unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European de a desfasura activitati economice pe teritoriul unui alt stat membru prin intermediul unui sediu permanent, in conditii de egalitate de tratament cu cetatenii statului gazda.
Alin. (3) al art. 9 din acelasi act normativ stabileste ca desfasurarea activitatilor economice prin intermediul unui sediu permanent de catre cetatenii altor state membre ale Uniunii Europene sau ale Spatiului Economic European se realizeaza cu respectarea reglementarilor in vigoare privind sediul permanent.

Asadar, un PFA inregistrat in alt stat membru UE trebuie, pentru a desfasura activitate in Romania, sa isi deschida un sediu permant in acest stat.

In cazul in care PFA nu mai desfasoara activitate in alt stat membru deci nu se afla in situatie de pluriactivitate, contributiile sociale se datoreaza in statul in care isi desfasoara activitatea, in speta, in Romania. Aceasta, intrucat, regula stabilita de Regulamentul (CE) 883/2004 este aceea ca persoana care desfasoara o activitate independenta intr-un stat membru se supune legislatiei din statul membru respectiv.
 
In cadrul unei tranzactii intre persoane romane afiliate, in conformitate cu prevederile art. 11 alin. (2) din Codul fiscal autoritatile fiscale pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricareia dintre persoane, dupa cum este necesar, pentru a reflecta pretul de piata al bunurilor sau al serviciilor furnizate in cadrul tranzactiei. La stabilirea pretului de piata al tranzactiilor intre persoane afiliate se foloseste cea mai adecvata dintre urmatoarele metode:

   a) metoda compararii preturilor, prin care pretul de piata se stabileste pe baza preturilor platite altor persoane care vand bunuri sau servicii comparabile catre persoane independente;

   b) metoda cost-plus, prin care pretul de piata se stabileste pe baza costurilor bunului sau serviciului asigurat prin tranzactie, majorat cu marja de profit corespunzatoare;

   c) metoda pretului de revanzare, prin care pretul de piata se stabileste pe baza pretului de revanzare al bunului sau serviciului vandut unei persoane independente, diminuat cu cheltuiala cu vanzarea, alte cheltuieli ale contribuabilului si o marja de profit;

   d) orice alta metoda recunoscuta in liniile directoare privind preturile de transfer emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
 
Potrivit art. 79 alin. (2) din Codul de procedura fiscala, in vederea stabilirii preturilor de transfer, contribuabilii care desfasoara tranzactii cu persoane afiliate au obligatia ca, la solicitarea organului fiscal competent, sa intocmeasca si sa prezinte, in termenele stabilite de acesta, dosarul preturilor de transfer. Continutul dosarului preturilor de transfer, precum si conditiile in care se solicita acesta se aproba prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
 
Potrivit art. 21 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal si normelor metodologice date in aplicarea acestuia, cheltuielile cu serviciile de consultanta pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul activitatilor desfasurate si pentru care nu sunt incheiate contracte nu sunt deductibile la determinarea profitului impozabil.

Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii trebuie sa se indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:

   - serviciile trebuie sa fie efectiv prestate, sa fie executate in baza unui contract incheiat intre parti sau in baza oricarei forme contractuale prevazute de lege; justificarea prestarii efective a serviciilor se efectueaza prin: situatii de lucrari, procese-verbale de receptie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piata sau orice alte materiale corespunzatoare;

   - contribuabilul trebuie sa dovedeasca necesitatea efectuarii cheltuielilor prin specificul activitatilor desfasurate.

Pentru servicii de management, consultanta si asistenta tehnica prestate de nerezidentii afiliati contribuabilului, la analiza tranzactiilor pentru determinarea deductibilitatii cheltuielilor trebuie sa se aiba in vedere si principiile din comentariul la articolul 9 privind impunerea intreprinderilor asociate din Conventia-model cu privire la impozitele pe venit si impozitele pe capital. Analiza trebuie sa aiba in vedere:

(i) partile implicate;

(ii) natura serviciilor prestate;

(iii) elementele de recunoastere a cheltuielilor si veniturilor pe baza documentelor justificative care sa ateste prestarea acestor servicii.  

Raspuns oferit de specialistii www.portalcontabilitate.ro